Uagnanu/Salentinu-Uagnanu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Uagnanu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Uagnanu (LE).


Uagnanu
Nomu ufficiali: Guagnano
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Lecce (LE)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 37 km²
Abbitanti: 6.075
Dinzitati: 167 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Campie, Cilinu (BR), Salice, San Donaci (BR), San Pancraziu (BR)
CAP: 73010
Prifissu telefònicu: +0832
Situ ufficiali:

Uagnanu ete nnu comune, ti circa 6.000 abitanti, ti la provincia ti Lecce.

Geografia[cancia | cancia la surgenti]

Uagnànu ète nnu Comune ca si ttròa a nord ti la provincia ti Lecce, subbra llu confine ti la provincia ti Brindisi. Lu territoriu ti lu Comune stàe subbra lli 30-67 m. s.l.m. L'escursione altimetrica ète in tuttu ti 37 metri.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Tantu tièmpu arrètu facìa parte ti l'Agru Oritanu cu quarche villaggiu, natu 'ncòra prima, addò zziccàra a vivere li cristiani. Versu la fine ti lu Milleddocéntu, 'stu paise era proprietà ti la Contea ti Lecce. Topu ca ddintàu fueudu ti li signuri Orsini del Balzo, principi a Tarantu, passau allu barone Matteu d'Arimaris, alla famija Sambasi, alli Zurlo, alli Paladini, alli Galateo, alli Lopez e quindi alli Santoro, alli Matthei e alli Albirgi e, finennu, alli Filomarini ca cumannàne a Cutrufiànu. Nel 1811 a Uagnanu unèra nnu villaggiu rànne: li Matassàri (Villa Baldassarri) ca osce ète 'ncòra na bella frazione ti lu Comune. Lu nome ti 'stu paise terìva secondo 'ncèrti di "vvatàgnu" (guadagno)pircè tannu si facìane fatìe ca facìane bbuscàre nnu mare ti sordi, secondu auri invece lu nome ène ti nn'antìca parola in dialettu ca òle ddìce "luogo paludoso".

Crescita ti la ggènte Lu Comune ti Uagnanu è fattu registrare 'ntrallu censimentu ti lu 1991 6629 cristiani. Però 'ntra quiddhru ti lu 2001 lu numaru ti cristiani s'è bbasciàtu a 6193 cu nna percentuale ti bbasciamièntu ti lu -7%. Li cristiani ca bbabbìtane qquài su distribuiti 'ntra 2240 famije cu nna media pi famija ti 2,76 componenti.

Feste e Sagre[cancia | cancia la surgenti]

  • Festa ti S. Antonio Abate, quannu si mpiccia la focara alla chiazza (ultima domenica di gennaio)
  • Festa ti S. Giuseppe, cu lla tradizionale "matthra" (19 marzo)
  • Sagra ti l'ua Cardinale e ti lu mieru (ultima decade di luglio)
  • Festa ti la Matonna ti lu Carminu, cu lla tradizionale "Sagra ti lu Puercu" (prima decade di settembre - Villa Baldassarri)
  • Festa Patronale ti la Matonna di lu Rusariu, cu lla Fiera Mercatu e lla Mostra ti l'Artiggianatu Locale (prima decade di ottobre).

Curiusità[cancia | cancia la surgenti]

  • Li vagnanièddhi sontu mutu divoti alla Matònna ti lu Rusariu, puru pi' llu fattu ti 'nnu miraculu. Si tice ca, anticamente, 'nnu cristianu ca tinìa 'nna mandria ti tori, nni perse unu tuttu ti paru. Lu circàu a dduttànne, fenattantu nu' lu 'cchiàu 'ntra llu oscu cu' 'nnu rusariu a mm'ucca. Allò lu patrunu circàu cu pporta lu toru 'ntra la stalla, ma l’anemale nu' ssi cotulava ti ddhàe. Topu 'nnu picca lu cristianu si 'ccorse ca lu toru sta' vvardava fissu a mmeru 'nna parte e bb'idde 'nnu parite a mmienzu la macchia, e sòbbra lu parite n'c'era l'immaggine ti la Matònna. La Santa prutittrice ti lu paisi ete la Matònna ti lu Rusariu, ca si fisteggia lu 7 ottobre.
  • La nciura ti li vagnanièddhi ete "tuttu sensu" ca in italianu segnifica "tutto cervello", puru ti vìnniri. La n'ciura risale a 'nnu cuntu ca parla ti 'nnu cristianu ti Vagnanu ca sta' scìa fori e bb'idde certi cristiani ca sta' circannu cu spòstanu certi piccuni 'ruèssi. Cussì lu vagnanièddhu tisse ca ci ulìanu 'nnu picca ti cirvieddhu, si lu scià putìanu ccattari a Vagnanu, ca n'ci lu innìanu a picca.
  • Allu sàbbutu n'c'è la chiazza.
  • Li teci cugnomi cchiù ccumuni sòntu: Rizzo (171), Leone (160), Bianco (132), Rodio (99), Guerrieri (97), Perrone e Scalinci (88), Ingrosso e Tafuro (80), Imperiale (72).

Voci correlate[cancia | cancia la surgenti]

Collegamenti esterni[cancia | cancia la surgenti]