Termudinàmica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La termudinàmica e dda parti dâ fìsica chi si ntiressa di sturiari lu scanciu tra caluri e travagghiu e lu cuntrariu. I modi comu pò canciari i chiamamu trasformazioni termuddinamiche.

Pi la termuddinamica crassica un sistema termuddinamicu è nu sistema macroscopicu chi è 'n'anticchia di massa ca è siparata dall'universu esternu ca scancia energia e/o massa cu nu serbatoiu (reservoir). U statu d'un sistema macroscopicu ca è in equilibriu è definitu da li grandezzi fisiche timpiratura, pressioni e volumi.

Lu primu principiu dâ termudinàmica rici ca u caluri e u travagghiu si ponnu scanciari l'unu cu l'àutru. Si pinzamu a un'unitati di caluri chista pò èssiri trasfurmata nt'un certu nùmmuru ri unitati di travagghiu e si veni a numinari comu iquivalenti miccànicu dû caluri i è 'ndicatu ca littra "E". La stissa manera un unitati di travagghiu pò èssiri trasfurmata nt'un certu nùmmuru di unitati di caluri e si chiama equivalenti tèrmicu dû travagghiu e è ndicatu câ littra "A".

Siddu l'unitati dû travagghiu è lu Joule (J) e l'unitati dû caluri è a caluria (cal) allura E=4,186 joule/cal.