Suciuluggìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
St'artìculu di suciuluggìa s'havi a wikificari. La prisintazzioni gràfica, l'assenza di paràgrafi, di liami versu àutri artìculi, o lu linguaggiu eventuarmenti nun niutrali abbisògnanu di siri curriggiuti. Siddu aviti tempu cuntribbuiti a migghiurari la qualità di l'artìculu. Eventuarmenti putiti sirvìrivi dî cunzigghi chi truvati ccà.

La suciuluggìa studia li rèuli suciali e li prucessi chi unìscinu (e sipàranu) a li pirsuni, no sulu comu nnivìdui ma comu parti di assuciazzioni, gruppi e istituzzioni.

Secùnnu a na tìpica difinizzioni, la socioluggìa è lu studiu dâ vita suciali di òmini, gruppi e sucitati. La socioluggìa si òccupa dû nostru cumpurtamentu comu èssiri suciali. Accussì lu campu di ntiressi dâ socioluggìa tratta di l'anàlisi dî brevi cuntatti tra ndivìdui anònimi suprâ strata nzinu ô studiu di prucessi suciali glubbali.

Principali mudelli tiòrici[cancia | cancia la surgenti]

Arcuni spicializzazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Asempî di palori chiavi[cancia | cancia la surgenti]

Sociologgi[cancia | cancia la surgenti]

Ntra li sociologgi o pinzatura 'n campu sociològgicu cchiù mpurtanti s'attròvanu: Auguste Comte, Herbert Spencer, Emile Durkheim, Georg Simmel, Max Weber, Karl Marx, Pitirim Sorokin, Talcott Parsons, Robert K. Merton, Paul F. Lazarsfeld, Robert Lynd, Alwin Gouldmer, Charles Wright Mills, Herbert Marcuse, Theodor W. Adorno, Erving Goffman, Ludwig Gumplovicz, Vilfredo Pareto, George Herbert Mead, Jürgen Habermas, Niklas Luhmann, Michel Foucault, Pierre Bourdieu, Alain Touraine, Franco Ferrarotti, Robert Park, Ferdinand Tönnies, Ernest Burgess, Roderick McKenzie, Louis Wirth.