Strittu i Messina

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Polistina (RC), vidi '.



Fig. 1B: U strettu vistu da colli di "Pentimeli", pressu Reggiu. Su sfondu i l'Etna annevata

U strittu i Messina (localmenti u Strittu) chiamatu nell'antichità strettu di Scilla e Cariddi, strettu i Scilla e Fretum Siculum, in epoca tardo-medievale e epoca moderna faro di Messina, collega u mari Tirreno cu u mari Ionio e, separandu i dui città di Messina e di Riggiu cu i rispettivi ari urbani, dividi a Sicilia a Calabria, dunqui da l'Italia peninsulare e dal continenti. Tro trattu ciù strittu (a nord) è largu circa 3,2 km, ed è compresu tra i coordinati 38°00' - 38°20' Nord e 15°30' - 15°40' Est.


A minori ampiezza (3.150 metri tro punto ciù strittu) si riscontra lungu a congiungenti Ganzirri-punta Pezzu cui corrispondi a livellu du fundu na "sella" sottomarina ovi si riscontranu i minori profondità (80–120 m). Tra chistu trattu i fondali marini presentanu nu solcu medianu irregolari, cu na profondità massima di 115 m, che dividi na zona occidentali (tra prossimità di Ganzirri) caratterizzatu da profondi incisioni, da quelli orientali di Punta Pezzu, più profondi e pianeggianti. Caratteristici du settori settentrionali du strittu è l'ampia valli di Scilla, cu na parti ciù profunda e ripita (circa 200 m). A valli cumincia poi a appiattirsi e a esseri menu acclivi versu u mar Tirrenu dovi prendi u nomi di bacinu di Palmi. A pareti laterali da valli, profunde e scoscesa, si elevanu bruscamenti conferendu a sezioni trasversali a forma ad "U". Un'ampia e irregolari depressioni, menu incisa (valli di Messina), aventi anch’essa sezione ad "U", si riscontra tra parti meridionale. A profondità superiori e 500 m, la valli di Messina si stringi divenendu ciù profunda e dandu origini ad un ripidu canyon sottomarinu (canyon di Messina) che si protendi finu a piana batiali du Mari Ionio.


Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.