Solaris (rumanzu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Solaris eni nuè lu cchiu cèlibbri rumanzu di fantascenza di Stanisław Lem, pubbricatu 'nta lu 1961.

Tradottu nta cchiu ssai di trenta lingui, ispirau a rializzazzioni di lu film umonimu nta lu 1972 di parti di lu riggista russu Andrej Tarkovskij e, cchiu ricentimenti, na nova virsioni di lu riggista statunitenzi Steven Soderbergh.

Stu rumanzu rapprisenta pienamenti ddu gèniri di fantascenza filusofica uggettu dâ pruduzzioni littiraria da bonarma di Lem, macari si s'addifirenzia di l'autri sô opiri ppi struttura e mudalitati di stisura.
L'auturi stissu na vota dissi ca scriviennu Solaris si lassau "pigghiari a manu", bbannunannu pruggrissivamenti a cunzueta abbituddini a attinirisi a n'analisi privintivamenti rializzata, finu a dari vita a n'opira ca nun isitau a addifiniri n'avvintura, ppâ supridenti spuntaneitati câ quali a statu rializzata.

Trama[cancia | cancia la surgenti]

Lu prutagunista, Kelvin, eni nu pissicoluggu mannatu nta na stazzioni spazziali urbitanti attornu a Solaris, nu pianita (ca parissi macari na stidda a virirulu nta li dui firma) e ca a statu uggettu di sturiu di parti di scienziata tirrestra.
Pari ca chissi stanu tutti 'mpazziennu, e Kelvin eni mannatu duocu ppi viriri nzo chi stapìa succiriennu.


Solaris eni nu pianita diversu di l'autri; intiramenti ricupertu di nu liquidu plasmaticu, parissi custituiri n'unicu inormi essiri viventi ca sâ fira macari a pinzari. Ppi quarchi stranu finominu arrinesci, s'arriva a cuntattu cu n'autra cuscenza, a ligghirila e a matirializzari nta rialitati l'iffetta di li pinzera.
Scopu di la missioni spazziali attornu a Solaris eni stabbiliri nu cuntattu cu lu pianeta ppi sturiarulu e macari circari appuntu di cumprenniri "nzo cchièni" rialmenti.
Nta stu cuntestu l'auturi 'nzirisci 'nu gran munzieddu di data (li prisunta studia ca ficiru supra lu pianeta amprima c'arrivava) e arriva a so pirsunali cuncrusioni ca Solaris si ni fujisci dâ pussibilitati di canuscenza di parti di l'umanitati.
Macari si li scienzata arricugghierru nu munzieddu di dati, misurazziona e 'nfurmazziona parissi proriu ca arresta sempri nu misteru ca nun si poti spiecari.
Macari si Kelvin ancora nun u sapi, si ficiru passi dicisiva ppi quantu stabbiliri cumunicazziona câ basi spazziali dô pianita: iddu arrinesci finarmenti a pircipiri a prisenza di li scienziata dâ stazziuni urbitanti e a leggiri li pinzera. Ntâ sta manèra, ppi iffettu dô pianita, a l'internu da stazziuni si matirializzanu ntâ rialitati, ca venunu sa iddu ri unni, pirsuni ca arrapprisentanu tutti nu risìu inconsciu d'ogni scenziatu prisenti.
Li prubblema pissicologgici ca iddi cianu sunu propriu chissu.
Eni solu ca nun u vulienu diri via radiu a lu pianeta Terra ca sinnò, prubbabirmenti, avissiru statu pigghiati ppi marmanici.