Sceccu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sceccu
Sciccareddu ô pàsculu
Sciccareddu ô pàsculu
Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Òrdini:Perissodactyla
Famigghia:Equidae
Gèniri:Equus
Speci:E. asinus
Nomenclatura Binomiàli
Equus asinus
Linnaeus, 1758

Lu sceccu - quarchi vota chiamatu macari asinu dâ nfruenza taliana e ciucciu nta li dialetti dû cuntinenti (salintinu e calabbrisi), unni si dici macari sumeri ntâ zona jonica comu Sidernu e Locri - è n'armali di soma sìmuli ô cavaddu ma cchiù nicu, câ testa grossa, aricchi longulini e manteddu di culuri griciu uniformi.

Orìggini dû nomu[cancia | cancia la surgenti]

L'etimoluggiìa dâ parola sceccu è diffirenti dî na classica etimoluggìa di na parola siciliana. Nfatti la parola nun havi equivalenti fònici cû stissu significatu né ntô latinu, né ntô spagnolu, italianu, àrabbu ô francisi. La palora "sceccu" parirìa vèniri dû turcu eşek. Puru Micheli Pasqualinu parra di n'uriggini turca. Pirò s'attrovanu àutri lingui di origgini innueuropea ca hannu nu nomu sìmuli: nta l'armenu si dici իշակ ("ishak") e ntô russu ишак ("ìshak") e l'eòlicu (antica parrata greca) ίκκος ("iccos"), ca scìnninu diretti dâ radici innueuropea h₁éḱwos ( palora pi "cavaddu"). Agghiuncennu, parirìa macari câ la palora turca sarìa nu prestitu di via armena.

Autri orìggini sunu leggendàri. Si cunta ca quannu i saracini si pigghiaru a Sicilia nnall’annu 827 d.C., a 'n cettu puntu arristaru senza cavaddi. U re saracinu Miramolino allura fici arrivari du nord Africa cavaddi e asini. Duranti ‘na tempesta però i navi cchi cavaddi affunnaru e in Sicilia arrivaru sulu l’asini. L’arabi allura furunu custritti a cavalcare l’asini e i siciliani ‘i 'bbuffuniavanu: "Li sceicchi supra all'asini!". Li sceicchi addivintaru asini e di dû mumentu l'asini in Sicilia foru chiamati scecchi[1] .

Razzi siciliani[cancia | cancia la surgenti]

Cci sunnu tri razzi di scecchi siciliani: lu Firranti o Griciu Sicilianu o sulu Sicilianu, ca è lu sceccu chiussai diffusu; lu Rausanu, tipicu di l'autuchianu di Rausa e lu Pantalicu o Sceccu di Pantiddarìa, ca quasi estintu ormai è.

Lu sceccu ntâ cultura siciliana[cancia | cancia la surgenti]

Lu sceccu fa parti dâ tradizzioni siciliana nzinu dî tempura cchiù antichi. L'antichi pòpuli dû Miditirràniu avìanu granni rispettu pi st'armali tantu ca nni facìanu nu cultu (l'Onulatrìa). La curtura rurali dî campi nni facìa n'armali assai prizziusu pi li famigghi, tantu ca quannu c'era malutempu, mi nun s'impaddava câ frevi, lu curcavanu dintra ô càudu. Lu sciccareddu è lu titulu di na canzuna pupulari siciliana. Na virsioni fu riggistrata ntô 2008 dû cèlibbri tinuri sicilianu Robbertu Alagna. Asistunu puru assai fàuli e cunti supr'ô sceccu, comu "Lu sceccu cacadinari". Esisti puru nu jocu di carti chiamatu lu sceccu o lu sciccareddu

N'asempiu di na puisìa dî primi dicini di l'anni 1600 scritta di Benedetto Maia - Lu Sceccu[2]:

Caru Gilormu miu, quannu accattai
di la vostra sulenni ereditati
lu sumirazzu vlancu, iu nun pinzai
chi quantu pila havìa, havìa d’etati.
Sgrignatu na matina lu truvai,
mortu di mali di l’antichitati;
lassau na cosa mirabili assai:
a vui lu prezzu, a mia l’asinitati.

Pruverbi[cancia | cancia la surgenti]

  • Accatta scecchi e vinni scecchi. (Nni l'affari, si fa zoccu si canusci). [3]
  • Runne care u sceccu si suse.
  • Si n'piezzo i scecco.
  • Tacca u sceccu unni voli u patruni.
  • Fari u sceccu nto linzolu.
  • A lavarici a testa o sceccu ci perdi l'acqua e macari u sapuni.
  • é inutili chi ci frischi o sceccu si non voli biviri.

Liami di fora[cancia | cancia la surgenti]

Rifirimenti[cancia | cancia la surgenti]

  1. Sicilia tra storia e mito. Perchè gli asini in Sicilia si chiamano scécchi?
  2. Arba Sicula, vulumi 4/5, 1983
  3. Pitrè, Giuseppe Biblioteca delle tradizioni popolari siciliani (1871-1913)


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2 di uttùviru 2011

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina