Peddi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La peddi (o cuti) è n'òrganu di l'armali virtibbrati cumpostu d'un liveddu di tissutu ca pruteggi li mùsculi e l'òrgani suttastanti.

La peddi, supra criaturi riularmenti esposti a raji dû Suli, havi na picmintazzioni. La peddi umana varia assai tra li pupulazzioni. Chistu purtau a li voti macari ô razzismu.

La peddi dî Mammìfiri spissu cunteni pila, e si chisti sunnu nta na misura cunzidirèvuli vennu chiamati piddizza. Lu principali scopu dî pili è d'aumintari l'isulamentu dâ peddi. Ncapi certi armali la peddi è assai dura e spissa, e si travagghiata pò addivintari coriu.

La peddi, si danniggiata, cerca di sistimarisi furmannu na cicatrici, spissu purtannu â sculurazzioni dâ peddi. Idda è canusciuta videmma comu "l'òrganu cchiù granni dû corpu umanu", e nfatti la sò supirficî è di circa 2 metra quatri.

'N midicina, la vranca ca studia la peddi si chiama dermatoluggìa.

Strati[cancia | cancia la surgenti]

La peddi è cumposta di dui strati: l'epidèrmidi e lu derma.

L'epidèrmidi[cancia | cancia la surgenti]

L'epidèrmidi è la zona cchiù sterna dâ peddi. È cumpostu di cèlluli nnuruti a càusa dâ chiratina. Â sò basi ci sunnu nummarusi strati di cèlluli ca si riprudùcinu cuntinuamenti, pi rinchiazzari chiddi ca mòrinu e càdinu (causannu, p'asempiu, la fòrfura).

Lu derma[cancia | cancia la surgenti]

Lu derma è lu stratu nternu dâ peddi. 'N iddu sunnu prisenti li cèlluli suduriparî, li bulbi pilìfiri e li tirminazzioni nirvusi. mentri â sò basi c'è lu pannìculu adipusu, furmatu di grassu.

Tipi di peddi[cancia | cancia la surgenti]

Ci sunnu tipi di peddi spissi e àutri, suttili. La peddi spissa s'attrova supra li chianti dî pedi e supra li parmi dî manu. Havi nu stratu di còrnia cchiù granni, ca cunteni un maiuri cuntinutu di chiratina. Supra stu tipu di peddi nun crìscinu li pili: lu sò scopu è nfatti chiddu di migghiurari la prisa. La peddi suttili, mmeci, è prisenti supra tuttu lu restu dû corpu, havi nu stratu di còrnia minuri, è cchiù elàstica. Noltri stu tipu di peddi pirmetti la criscita di pili.

Funzioni[cancia | cancia la surgenti]

Li funzioni dâ peddi sunnu li siquenti:

  1. Prutizzioni: Custituisci na barrera anatòmica tra l'ammienti nternu e sternu ô corpu.
  2. Senzu: Garantisci lu senzu dû tattu.
  3. Dipòsitu: Funziona comu dipòsitu pî lipidi e l'acqua.
  4. Assurbimentu: Nichi quantitati d'ossìgginu, azzotu e anidridi carvònica ponnu diffunnìrisi, attravirsari l'epidirmidi.
  5. Sicrizzioni: Cuntribbuisci a riulari la timpiratura midianti la sicrizzioni dû suduri.
  6. Riulazzioni dû caluri: La peddi cunteni ghiànnuli sibbàcii e mùsculi lisci erittura dî pili.

Iggieni[cancia | cancia la surgenti]

La peddi havi a èssiri puluta riularmenti, autrimenti putissi nciammàrisi o spaccàrisi. Noltri, la peddi nun puluta favurisci lu sviluppu d'elementi patòggini. Si lu lordu nun veni lavatu via abbastanza spissu, oltri a emanari un tintu uduri, la peddi pò ndibbulìrisi.

Mmicchiamentu e malatii[cancia | cancia la surgenti]

La peddi mmecchia, addiventa sempri cchiù suttili e dèbbuli. La peddi pò ammalàrisi, p'asempiu di tumuri o di malatii micòtichi.


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi