Oriu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Hordeum vulgare

L'oriu (Hordeum vulgari) è na chianta erbacea annuali ciriali appartinenti â famigghiaGraminacei.

Discrizzioni[cancia | cancia la surgenti]

La chianta è auta circa un metru, chiù o menu cispitusa, cu fusti (culmi) riggiti e suttili, cu gruppa distanziati.
Avi fogghi radi, liniari, ricadenti, di culuri virdi chiaru, ruvidi supra tutti li dui paggini.

Pruduci spichi allongati, dipprima eretti, quinni liggirmenti pigati versu lu basciu, cumposti di spichetti dûn sulu ciuri ogniduna.

Lu fruttu (cariussidi) è nchiusu di dui prutizzioni mibranacei, li glumetti; è di sulitu allongatu e strittu, chiù acutu a na di l'estrimitati, di culuri giarnu-ocraceu. La glumetta nfiriuri pò tirminari cu na parti suttili e allongata, la resta. Li spichi chî resti si dicinu aristati, chiddi ca nni sunnu privi mutichi. Li sumenzi/simenzi ca furmanu la spica d'oriu sunnu urdinati secunnu fili. Li fili ponnu essiri dui (nta l'oriu disticu), quattru ('n chiddu titrasticu) o sei (ntô tipu esasticu).

Oriu munnatu[cancia | cancia la surgenti]

Cariussidi d'oriu vistutu, privati, midianti passaggiu tra dui macini, dî glumetti.

Oriu pirlatu[cancia | cancia la surgenti]

Cariussidi d'oriu, ca, travagghiati tra dui macini chiù ribbicinati, foru privati dû piricarpu e dâ canigghia e trasfurmati 'n cocci janchi arrutunnati.

Mpurtanza ecunumica[cancia | cancia la surgenti]

Cultivazzioni[cancia | cancia la surgenti]

L'oriu è un ciriali pricoci, risistenti ê fridduri mmirnali e ca cumpleta lu sô sviluppu prima dî càudi estivi (arcuni varitati hannu un ciclu viggitativu di suli 3 misi); è adattu quinni a climi e tipi di tirrenu diversi. Cultivata 'n tutti li riggioni buriali (Europa, Russia, Canada, USA, Africa sittintriunali, Mediu Orienti e Estremu Orienti), spiciarmenti ntê lucalitati muntani. Supporta li timpiraturi elivati, videmma finu a 38°C, abbastacchî l'umititati di l'ariu nun è eccissiva. Crisci bonu ntê tirreni unni l'umititati è scausa e è risistenti ê tirreni salini. Cultivatu pî cariussidi, usati pû cunsumu direttu, pâ priparazzioni di farini; duna macàri un bonu furaggiu virdi. La Gnustria alimentari utilizza granni quantitati d'oriu pâ pruduzzioni dû maltu (oriu girmugghiatu) cu cui, pi firmintazzioni, si pruduci la birra e, pi succissiva distillazzioni, bivanni supiralcôlichi, comu lu whisky.

Pruduzzioni[cancia | cancia la surgenti]

La pruduzzioni munniali (2002) è pari a 137 miliuna di t.
L'Europa è lu majuri prudutturi e espurtaturi d'oriu cu 60 miliuna di t.
'N Italia la cultivazzioni di l'oriu annuali è pari a 1,3 miliuna di t (cu 350.000 ha di supirficii cultivata); la mpurtazzioni ntiressa circa 600 mila t di prudottu.
Lu mêrcatu nazziunali si va urientannu versu prudotti cu granedda grossa e pesi ettulitrici elivati.

Alimintazzioni umana[cancia | cancia la surgenti]

Câ vugghiuta, si nn'utteni na bivanna arrifriscanti.

La sumenza/simenza è ricca d' amitu e cunteni videmma prutiini (10%) e grassi (1,5%).

Li cariussidi e la sô farina vennu utilizzati nta l'alimintazzioni umana (vidi), suprattuttu pi manciari dititici.

Alimintazzioni animali[cancia | cancia la surgenti]

'N zoutecnia l'oriu, sutta forma di farina ntigrali, rapprisenta unu dî megghi mancimi, utilizzabbili cu ogni tipu d'animali di crianza/addivamentu.
Avi un bon valuri dititicu e, a bon drittu, a iddu ci vennu attribbuuti prupitati arrifriscanti e tunificanti.
L'oriu àvi un tignuri prutiicu liggirmenti supiriuri a chiddu di l' avena, putennu junciri la pircintuali dû 12,5%.

Equini[cancia | cancia la surgenti]

'N Italia, l'oriu è diffusamenti usatu pî cavaddi pî quali custituisci spissu l'alimentu funnamentali.
Va sumministratu nteru; chiù uppurtuna na frantumazzioni summaria pi l'alimintazzioni di suggetti vecchi e dinutruti.

Buvini[cancia | cancia la surgenti]

Macinatu o frantu l'oriu rapprisenta nu ccillenti alimentu pî VAcchi di latti.
Pò custituiri dû 40 a lu 60% dâ miscela pi cuncintrati.
Dunatu sutta forma di farina ntigrali, susteni e migghiora la pruduzzioni lattea.
Cumparatu ô granuturcu, ê fini alimintari, l'oriu junci un valuri pruduttivu pari a l'88%.
Pi l'armali di carni, lu mitodu d'alimintazzioni di soli cuncintrati, cumporta n'utilizzu d'oriu, ca junci l'85% dû cuncintratu sumministratu a vuluntati senza junciri furaggiu.

Suini[cancia | cancia la surgenti]

L'alimintazzioni dû suinu cu oriu, cunfirisci â carni e ô lardu ndiscutibbili pregi di finizza e sapuri.
Prumovi migghiamenti dû mitabbulismu.
Cu n'alimintazzioni sistimatica, li porci prisintanu peddi lustra modda e elastica, sitoli suffici, granni pititu; formi di ntussicazzioni duvuti a errati alimintazzioni, scumparinu cu l'usu d'oriu.

Pôllami[cancia | cancia la surgenti]

Li misceli pi l'addivamentu/la crianza dû pôllami, nun ponnu cuntiniri na pircintuali auta d'oriu; la sô efficienza 'n rapportu â crisciuta punnirali, â dipusizzioni, a l'utilizzazzioni dû manciari/civu rimani nittamenti ô di sutta di chidda dû granuturcu.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li primi riperti dî diversi tipi d'oriu sunnu parti 'n Mediu Orienti, parti ntâ zona dû Tibet. Ancura oj 'n Tibet e 'n Etiopia si nn'attruvanu specii spuntanei. La canuscenza di l'oriu cultivatu comu chianta alimintari è antichissima. Li granni civirtati (cinisi, eggizzi, sumeri e assiri) canuscîanu bonu stu ciriali e li mitodi pi cultivarilu, succissivamenti si diffusi ntô vastu mpiru rumanu, nzemmula ô farru e ô migghiu. Lu sô usu era tarmenti cumuni, d'essiri tra li ciriali chiù utilizzati pâ panificazzioni finu ô XV sêculu. L'antichi Greci s'alimintavanu privalintamenti d'oriu; lu ranciu dî gladiatura rumani era la suppa d'oriu; l'Ostia cunsacrataCumuniuni è piatta e suttili ca li pani di l'antichi cristiani eranu di farina d'oriu nun livitata. Oj l'usu dû pani d'oriu nun livitatu è limitatu a pupulazzioni asiatichi di Nepal e Tibet, lu ciriali è â basi di l'alimintazzioni dî pupulazzioni barberi (imazighen) dû Magreb.

Catiguria:Puaceai Catiguria:Alimenti

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana :

http://it.wikipedia.org/wiki/Orzo