Narnia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Narnia è un munnu fantasticu criatu ri Clive Staples Lewis runni è ambientata 'a serie fantasy Li Cronachi di Narnia.
'Stu munnu, pi comu si nni parra n'ô primu r'a saga (fatta ri sietti vuluma) r'i "Cronachi di Narnia", è criatu r'u Granni Liuni Aslan. 'U liuni, infatti, l'avia criatu cantannu, r'u scuru avìa fattu nasciri 'u suli, isatu collini, muntagni, chiantò arbuli, fici nasciri na vegetazzione rigogliosa e rietti 'a vita a armali bieddi e intelliggienti.

« ...Narnia, 'a felici tierra ch'i muntagni commigghiati r'erica e i collini commighiati ri timo. Narnia cu assai ciuma e i bieddissimi valli, ch'i cavierni chin'i muschiu e fitti foreste ca risonanu r'u travagghiu r'i nani. L'aria è accussi ruci! Sulu n'ua passata dda jusu è megghiu ri milli jorna passati a n'avutra banna...Bri il cavallo, 'U cavaddu e 'u carusu »


Geografia[cancia | cancia la surgenti]

'A tierra ri Narnia è 'a parti cchiu cintrali r'i reggioni fantatichi criati ri Clive Staples Lewis.
Ostaculata r'i muntagni r'a tierra ri Archen, a sud ('u monti Pire è 'u cchiu avutu) cu capitali Anvard, all'antichi tiempi cumannata r'a stirpi r'u re Luni, patri ri Shasta e Corin ('U cavaddu e 'u carusu) e a nod r'i cimi r'i giganti, runni Eustachio e Jill vissiru fantastichi avvinturi ('A sieggia r'argentu), Narnia è na reggioni quasi tutta china ri boschi.
R'a Landa r'a Lantierna ô'ceanu orientali, puru l'isoli ca ci su, comu Therebinthia e Telmar, tuttu è ri 'sta bieddissima tierra.

Narnia è 'u viecchiu nomi - partennu r'u 299 a.C. - r'a citati ri Narni nall'Umbria.

Vuci correlati[cancia | cancia la surgenti]