Jattu
| Gattu Statu di cunzirvazzioni: Sicuru |
||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Felis silvestris catus |
||||||||||||||||
| Classificazzioni scintìfica | ||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
| Trinomial nomu | ||||||||||||||||
| Felis silvestris catus Schreber, 1775 |
Lu jattu (scrittu puru iattu, gattu o attu; anticamenti muci o muçi) è nu mammifiru carnivuru dâ famigghia de Felidae. Di caràttiri nnipinnenti fa spissu la gioia dî picciriddi e dî pirsuni anziani. Ntê sèculi passati avìa puru na funzioni eculòggica, pirchì cacciava li surci e avutri armali chi s'ammucciàvanu casa casa. Havi armenu 9.500 anni chi li jattu addiventau 'n armali di casa.
Bioluggia[cancia]
Lu jattu sarvaggiu mancia aceddi, surci, rettili nicareddi, laurunchi, buffi, nsetti. Dorme pô chiossai dû tempu, fino a 16 uri, e s'arrusbigghia quannu scinni la sera. È n'armali arvuriculu, s'aiuta cu li ugni ritrattili pi acchianari supra li arvuli. Si pulizia spissu cu la lingua ruvuda.
Dumesticazziuni e razzi[cancia]
Addumesticatu pâ lotta biologgica, oggi si ricanuscinu 30-40 razzi differenti, e autri si juncinu annu annu.
Articuli currilati[cancia]