Dia Cereri

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
MITULUGGÌA GRECA
DEI
EROI
CRIATURI FANTÀSTICHI
Pi àutri significati di Ceriri taliati Cèriri (disambiguità)

Cereri era, ntra li rumani, la dia di la terra e di l’abbunnanza; idda era pupulari suprattuttu ntra li pibblei di Roma, unni di la Sicilia, lu cultu di sta dia, si prupagò ntô V sèculu a.C.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Cereri (Demetra pi li grechi) era figghia di lu titanu Croni e di Rea e vinìa cunziddirata nta la mituluggìa greca la dia di lu granu e di li raccorti.

Quannu sò figghia Pruserpina (o Pirsèfuni), vinni rapita di Ade, diu di li Nfiri, mentri cugghìa ciuri, Cereri fu accussì addulurata ca trascurò li terri, unni nun criscìa cchiù nudda chianta, e la caristìa pigghiò lu munnu.

Zeus, priuccupatu pi nzoccu stava succidennu, dumannò a sò frati Ade di tunnari Pruserpina a la matri. Chistu, desi lu cunzenzu, ma prima di allibbittàrila ci fici mangiari li chicchi di na milagrana màggica ca l'avìssuru custretta a turnari nta iddu sei misi a l'annu.

Filici pi la ristutizzioni di sò figghia, ntâ primavera Cereri facìa nàsciri di la terra ciuri, frutti e granu cu abbunnanza, ma nta l’autunnu, quannu Pruserpina era custretta a turnari ntô munnu suttirràniu, lu sò granni duluri facìa muriri la viggitazzioni e facìa viniri lu nvernu.

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

La palora "ciriali" nni veni di lu sò nnomu

















separatore

Riliggiuni
Ateismu - Agnosticismu - Monoteismu - Politeismu - Enoteismu - Panteismu - Animismu
Buddismu | Cunfucianismu | Cristianèsimu | Ebbraismu | Giainismu | Innuismu | Islam | Shintuismu | Tauismu | Zoruastrismu
Diu - testi sacri - cleru - eresia - mituluggia - lista di divinitati