Catina alimintari

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Asèmpiu di catina alimintari acquatica e tirrestri.

Na catina alimintari ammustra li rilazziuni ntra divèrsi èssiri chi càmpanu nti n'ammienti naturali. Ô spissu, na chianta accuminza na catina alimintari picchì pò cunstruiri sula lu manciari.

Pruduzzioni alimintari[cancia | cancia la surgenti]

Urganìsmi ca custruiscinu lu manciari suli sunnu chiamati prudutturi. Cunzunturi (o cunzumaturi) sunnu ammèci armali ca màncianu l'àutri armali o zoccu l'àutra armali pruducinu. L'armali ca mància lu prudutturi è chiamatu cunzunturi primariu. L'armali ca mància lu prudutturi primariu è ammèci un cunzunturi sicunnariu. L'armali ca mància lu cunzumaturi sicunnariu si chiama cunzunturi tirzariu e cuntinuannu accussì. La dirizziòni di li frècci ammustra cu mància a l'àutru.

Natura, inirgìa e icusistèma[cancia | cancia la surgenti]

Di vantaggiu, na catina alimintari arrapprisenta na serî di abbinimènti unni manciari e inirgìa su trasfirruti di nu urganismu di n'icusistèma a n'àutru. La catina alimintari ammustra comu lu inirgìa passa di lu suli a li pruduttura, di li pruduttura a li cunzuntura, e di li cunzumatura a li dicumpusitura. Ammustra videmma comu l'armali dipennunu di àutri urganismi pi lu cìvu.

Riti alimintari[cancia | cancia la surgenti]

Nti ugni icusistema, assai catini alimintari s'ammìscanu. Dissunanti catini alimintari pònnu accucchiari quarchidunu dî stissi urganismi. Cchiù cunzumaturi pònnu manciari macari lu stissu tìpu di chianta o armali. Quannu succèdi chistu, la catina alimintari furma na riti alimintari. Na riti alimintari ammustra comu li catini alimintari sù lijati cu nu ècusistema.

Lijami a intra[cancia | cancia la surgenti]

Lijami a fora[cancia | cancia la surgenti]