Cani
|
Cani Dumisticatu
|
|||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Classificazzioni scintìfica | |||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
| Canis lupus familiaris |
|||||||||||||||||||||
|
|
Lu cani (Canis domesticus 'n latinu) è nu mammìfaru veru cumuni, diffusu nta tuttu lu munnu, usatu pi la caccia, comu lu cani tìpicu sicilianu Cirnecu oppuri dumesticu. Lu cani è usatu midemma nta la difisa, ntâ pasturizzia, e comu armali di cumpagnìa o p'àutri attivitati.
N sicilianu s'usa la palora "cani" pû màsculu e n ginirali neutru, mentri pâ fìmmina si dici "cana".
Bioluggìa [cancia]
Lu cani havi nu pisu varianti: mìnimu 700gr e màssimu 90kg. Lu pirìudu di gestazzioni pi tutti li razzi jè di 9 simani. Li figghi di lu cani ponnu variari da 2 a 10 a la vota. A lu jornu d'oi li cani hannu nu caràttiri grazziusu e sucivuli, grazzi a l'addomesticamentu di l'òmini: si fussiru n natura, murirìanu già nta l'etati adurta.
| L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi |
|---|
| Australosphenida: Monotremata
Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea |