Cani
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
|
Cani Dumisticatu
|
|||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Classificazzioni scintìfica | |||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
| Canis lupus familiaris |
|||||||||||||||||||||
|
|
Lu cani (Canis domesticus 'n latinu) è nu mamimfaru veru cumuni, diffusi nta tuttu lu munnu, usatu pi la caccia, comu lu cani tìpicu sicilianu Cirnecu oppuri dumesticu.(chiamatu "Cirneco dell'Etna" 'n talianu).
Lu cani è usatu midemma nta la difisa, ntâ pasturizzia, e comu armali di cumpagnìa o p'àutri attivitati.
'N sicilianu s'usa la palora "cani" tantu pû cani fìmmina quantu pû cani màsculu.
[cancia] Biulugia
Lu ciclu mistruali di lu cani javi nnu pisu varianti: minimu 700gr e massimu 90kg. Lu ciclu mestruali ss'arripeti du voti l'annu.
Lu periudu di gestazioni pi tutti li razzi jè di 9 simani. Li figli di lu cani pussunu variari da 2 a 10 a la vota. A lu jurnu d'oi li cani jannu un carattiri graziusu e sucivuli, grazie a l'addomesticamentu di l'omini: si fussiru ni natura, murissiru già nni etati adulta.
| L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi |
|---|
| Australosphenida: Monotremata
Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea |