CICAP

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu CICAP o Cumitatu Italianu pi lu Cuntrollu di l'Affirmazioni supra lu Paranurmali, è n'urganizzazioni educativa e senza fini di lucru, funnata ntô 1989 pi prumoviri na ndaggini scintifica e critica supra lu paranurmali.

Tra li pirsunalità liati all'attività dû CICAP Ci sunnu li premi Nobel Rita Levi Montalcini, Carlo Rubbia; autri scinziati comu Margherita Hack, Tullio Regge, Giuliano Toraldo di Francia e lu giurnalista scientificu Pieru Angela.

Ìndici

Obbiettivi[cancia]

L'obbiettivi dû CICAP sunnu di ndagari supra l'autenticità dî "misteri" e prisunti finomina paranormali annunciati dî mass media e diffunniri li risurtati di sti ndaggini attraversu incontri, cunfirenzi e pubbricazioni.

Storia[cancia]

Lu primu tintativu di criari puru n'Italia na urganizzazioni di cuntrollu dî prisunti finomina paranurmali è dû 1978, appena du anni dopppu la nascita dû CSICOP (chi oggi si chiama CSI), quannu n sequitu â furtunata trasmissioni tilivisiva di Pieru Angela Indagine sulla parapsicologia, vintidui scienziati e studiosa di vari disciplini rilassaru na dichiarazioni cumuni n cui si auspicava la custituzzioni di n cumitatu pi la virifica dî prisunti finomina paranurmali.

L'inizziativa nun si cuncritizzau nzinu ô 1987-1988, quannu Pieru Angela urganizzau nu certu nùmmuru di ncontri tra l'abbunati italiani ô Skeptical Inquirer, chi culminaru lu 9 du uttùviru 1988 nti nu ncontru a Torinu, n cui foru difinuti l'obbiettiva di l'associazzioni e fu stabbilutu lu nomu difinitivu di Comitato Italiano per il Controllo delle Affermazioni sul Paranormale, scigghiutu puru pirchì l'acronimu CICAP avìa a ricurdari la parola ngrisi check-up (virifica, cuntrollu).

All'iniziu lu CICAP si uccupava privalintimenti di parapsicologgia (telepatia, psicocinesi ecc.); ccô tempu li pseudoscienzi addivintaru l'oggettu di cuntrollu cchiù mpurtanti. N particulari li medicini alternativi) e li liggenni, storichi (comu chiddi supra li draghi o supra la spada ntâ roccia) ma puru e supratuttu cuntimpurani (comu li lggenni mitropulitani).

Na lista di nfaggini dû CICAP cumprenni li privisioni astrologgichi, lu putiri dî maghi, dî rabdomanti, dî guaritora e dî fachiri, la Sindoni, lu sancu di San Ginnaru e li cuntatti cû l'aldilà.

Critichi e replichi[cancia]

Pi via dâ particulari attivitati ca lu cumitatu faci, eni uggettu di nu certu nummiru di cuntistazziona, i cchiu cumuni sunu chiddi di mancanza d'obiettivitàti, d'apriorismu "scentisticu".

  • Na critica di carattiri mitodologgicu eni chidda di prufissari na forma d'integgralismu scentificu. Na puocu d'avanzamenta scientifichi di lu passatu appiru a smuntari la chiusura mintali custituiuta dê pricidenti manèri di vidiri li cosi antirpritannu currittamenti li finomina ussirvati e di li risistenzi 'nta li cunfronta di li tiurìi innuvativi, nun tantu ppi malizzia o intiressi particulari quantu ppa difficultati stissa ca ci avi a menti umana a individuari l'assioma matimatichi di cui partiri ppi custruiri n'idificiu tioricu scientificu cuirenti e l'assunta a priori di lu su prucediri. Sicunnu sti critichi lu CICAP cuntribbuisci a sti risitenzi rifiutannu ppi pigghiata di posizzioni, quarsiasi tiuria ca cuntrasta cu li canuscenzi scentifichi di lu mumentu. Lu CICAP uppunennusi a stu tipu di critica susteni ca nun pigghia pusizzioni a priori, ma sulu appujannusi a li risultata uttinuti tramiti lu metudu scentificu.
    Nun tutti li tiurii altirnativi sunu validi; li cchiossai voti, suttulinia lu Cummitatu, la scenza eni 'ncusata d'arrifiutari li tiurìi pirchini sunu rivuluzziunarii quannu 'nta rialitati l'arrifiuta picchini nun sunu cunfirmati di fatta uttiniti pi lu mienzu di li ndaggini cusiddetti "scientifichi".[1]
  • Na critica liata a la pricidenti eni chidda di sustiniri na forma strema di riduzziunismu: lu CICAP appritinnissi d'arridurri tutta l'aspetta dâ vita umana â misurabbilitati spirimintali (ma comu si putissiru "misurari" li sogni? Ippuri tutti sognanu!). Lu CICAP s'addifienni affirmannu ca la propria azzioni eni limitata a li suli finomina fisichi ca, in quantu tali, ponu ssiri indagati spirimintalmenti e chi nun pigghia pusizziona 'nta autri campi comu a pulitica, riliggioni, etica, iccetera [2]

Noti[cancia]

  1. ^ (nta lingua taliana) Lu Cicap avi a menti ciusa??
  2. ^ (linga taliana) A cruciata razziunalista

Articula culligati[cancia]