Barack Obama

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(EN)
« Yes, we can! »
(SCN)
« Sì, nuàtri putemu! »
(Nu muttu dâ campagna prisidinziali di Obama)
Premiu Nobel
Premiu n òrdini
Paci: alfabbèticu crunulòggicu
Littiratura: alfabbèticu crunulòggicu
Midicina: alfabbèticu crunulòggicu
Fìsica: alfabbèticu crunulòggicu
Chìmica: alfabbèticu crunulòggicu
Econumìa: alfabbèticu crunulòggicu

Barack Hussein Obama Jr. (Honolulu, 4 di austu 1961) è n'òmunu pulìticu miricanu. Ntô 2008 vincìu l'elizzioni prisidinziali addivintannu lu 44esimu prisidenti miricanu, e lu primu afruamiricanu a cuvirnari lu Paisi.

La sò campagna prisidinziali[cancia | cancia la surgenti]

Ntô 2008 vincìu l'elizzioni primàrii dû Partitu dimucràticu statunitenzi contra Hillary Clinton chi s'avìa prisintatu videmma ê primari.

Barack Obama duranti la sò campagna prisidinziali.

Fu perciò lu canditatu dû sò partitu pi l'elizzioni comu prisidenti dî Stati Uniti ntâ l'elizzioni contra John McCain ca si tineru ntô stissu 2008. All'èbbica era sinaturi ntâ l'Illinois e è l'ùnicu sinaturi nun jancu, macari ca, pi èssiri cchiù pricisi, li sò ginitùra sunnu lu patri nìuruKenya e la matri janca dû Hawaii; pirò, lu stissu, ntâ mèrica, d'assai cristiani veni cunziddiratu afrumiricanu.

La granni nutorietà nazziunali, l'appi 'n uccasioni dâ "convention dimucràtica"2004, unni prununzau lu discursu ntruduttivu. Lu 10 di frivaru 2007 cumunicau ufficiarmenti la sò canditatura pi l'elezzioni prisidinziali dô 2008.

A li primàrii dû Partitu Dimucràticu, doppu nu longu tempu unni era a paru câ sò avvirsària, la sinatrici dû statu di Nova York e passata "first lady" Hillary Clinton (ca tutti li sundaggi la nnicàvanu pi favurita), a surprisa vincìu, mmeci, iddu.
Lu 3 di giugnu 2008 Obama appi lu quorum nicissàriu pi la nomination dimucràtica, addivintannu accussì lu primu òminu nìuru canditatu pâ Casa Janca pi unu dî cchiù granni partiti statunitenzi.

Ntô 2012 si ricannidau pi la prisidenza e fu ricunfirmatu â Casa Janca contra lu canninatu dî ripubbricani, lu cuvirnaturi Mitt Romney.

Lu discursu all'ONU[cancia | cancia la surgenti]

Ntô misi di sittèmmiru dû 2009 Obama fici lu sò primu discursu all'ONU. Nti stu discursu annunciau la sò visioni di nu munnu senza armi atomichi e li maneri d'agghicarici. Lu 9 di uttùviru2009 appi lu premiu Nobel pâ paci pi li sò cuntribbuti â paci ntô munnu.

La riforma sanitaria[cancia | cancia la surgenti]

Tra li sò successi principali nti l'attuazzioni dû prugramma di cuvernu ci fu la riforma dû sistema sanitariu nazziunali, chi prima dâ sò appurvazzioni lu 21 di marzu2010, lassava senza curi cchiossai di 30 miliuna di pirsuni, dê fasci cchiù poviri. L'ammissioni a curi sanitari di qualità ntê Stati Uniti era pussibbili sulu siddu si era titulari di n'assicurazzioni sanitaria, chi pi li pirsuni chi travagghianu di manera nnipinnenti, o pi li disoccupati nun era ubbligatoria. La riforma dû sistema cu la ntruduzzioni di facilitazzioni pi pirmettiri n'accessu sanitariu ê cchiù debbuli curriggiu lu prubblema.

Pridicissuri: Prisidenti dî Stati Uniti Succissuri: [[Mmàggini:{{{Mmàggini}}}|30px]]
George W. Bush 2009 - 2017 Donald Trump I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
con
con con con
George W. Bush {{{data}}} Donald Trump