Univirsitati dâ Calàbbria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Univirsità di la Calabbria)

L'Univirsitati dâ Calàbbria (scritta cchiu brivimènti UniCal), a statu funnata nta lu 1972, e jèni canusciuta comu a miegghiu univirsitati calabbrisi di diminziuni mèdii.

Ntra li funnatùri ci fuorru Biniaminu Andriatta, Giorgiu Gagliani e Paolu Sylos Labini.

L'atineu jè situatu supra li cullini dil'Arcavacata, frazzioni dô cumuni di Rende 'nta l'aria urbana ri Cusenza e javi sedi ditattichi macari a Crutuni e Vibbu Valenzia. Ppi l'annu accatemicu 2007/2008 li sturienti fuorru quarchi 33.000. Astura lu ritturi jè lu prof. Giovanni Latorre, urdinariu ri Statistica ntra a Facultati ri Icunumia.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

L'atinèu calabbrisi vinnu istituitu nta lu 12 di marzu di lu 1968. Apprincipu, l'univirsitati jèra custitujuta di n'unicu idificu, lu Pulifunzionali, ca accamora jèni a facultati ri Farmacia e ri Scienzi Pulitichi.
L'idea âa bbasi dill'UniCal jèra chidda di rializzari nu centru risidinziali c'avìa strutturi autònumi (tiatru, centru spurtivu, centru sanitariu, centri suciali, icc.).

Lu significativu aumentu dâ dummanna r'iscrizzioni e a rapirtura ri novi cursi ri làuria criarru lu bisognu ri custrujri strutturi novi ca putissiru suddisfari l'isiggenzi ri ditattica e ricecca. Li strutturi novi ca fuorru strummintati ri Vittoriu Grigotti anu statu pinzati p'adattàrisi â cunfurmazzioni di lu tirritoriu unni ci sunu assai cullini. Accussini nasciu na struttura ca s'asviluppau in lunchizza, e carattirizzata di na serii r'idificii jauti cicca trinta mètri, ri forma cubbica (ciamati appuntu "cubba") e disposti luncu a nu ponti in acciau suspisu luoncu cicca rui chilomitri (lu ponti Pietru Bucci). Lu sietti ri frivaru 2001 lu Prisirienti ra Ripubbrica taliana Carlu Azzegliu Ciampi antirviniu ppi l'inaugurazzioni da nova sedi ra bibbliuteca.

Lu 15 ginnaru 2009 lu Prisiriènti ra Ripubblica taliana Gioggiu Napulitanu antirviniu a cirimonia d'intitulazzioni di l'Aula Magna a lu Prufissuri Beniaminu Andreatta ca si l'avìa cuagghiatu, e inaucurau l'annu accademicu.

A "cittatella univirsitària"[cancia | cancia la surgenti]

Li quartieri risidinziali Molicelle (ô centru) e Maisonettes (nta lu sfunnu)

Si pò tranquillamenti rìciri ca L'UniCal avi lu primu e cchiu rànni campus univirsitariu in Italia ca stapi o cantu ra struttura univirsitaria.
Lu campus jèni suddivisu nta quattru blocca:

  1. lu bloccu di li Maisonettes, ca cumprenni li primi alloggi ppi sturenti rializzati ppi l'atineu;
  2. lu bloccu Martensson, ultiriormenti addivisu nta Martensson nòvi e Martensson viecci, ca pigghianu u nomi dô so pruggittista Dänen Martensson;
  3. lu bloccu Molicelle e
  4. lu bloccu Ciovu, ca a statu finùtu nta lu sittèmmiri ri lu 2007.

Rintra li blocchi Maisonettes e Martensson ci sunu i menzi e, in ginirali, li strutturi pa risturazzioni.

Inoltri, sparpagghiati nta lu tirritoriu di lu Cumunu ri Rende, ci sunu prisienti jautri alloggi comu li quartieri

  • Matrangolo,
  • Nervoso,
  • San Gennaro,
  • Martire,
  • Laratta,
  • Zicarelli.


Lu campus javi nu cèntru spurtivu (CUS Unical), nu cèntru miericu ccu sirbizzu r'imircenza 118, n'ufficiu pustali e nu tiatru (Teatro Nicu Unical) ca a statu custruitu di ricenti.

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]