Tiurìa dû caos

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Tiuria dû caos)
Fumu di sùrfuru addumatu

La tiruìa dû caos' è nu sitturi di la tiuria matimatica chi si occupa di sistemi dinamici, e chi n particulari si occupa di sistemi dinamici caotici. Nu sistema dinamicu è difinutu caoticu quannu:

  1. a variazzioni infinitesimi dî connizzioni ô cunturnu, currispunnunu variazzioni finuti pâ sciuta. Esempiu: lu funu di pospiri addumanti n cunnizzioni assai simili pò evolviri siquiennu traiettori assai diversi l'unu di l'autru.
  2. nun si pò prividiri n anticipu l'evoluzzioni dû sistema cu pricisioni assuluta.
  3. li orbiti ntô spazziu dî fasi restanu cumunqui limitati.

Nta la matimàtica e nta la fìsica, la Tiurìa dû caos eni lu studiu di iventa ca pàrinu casuali, ma ca addimùstranu n'òrdini ammucciatu di cumpurtàrisi. Tuttu chiddu ca ci vulissi fussi tràsiri ntô sistema e quasi tuttu cancia. Siccomi la Tiurìa dû càusu eni sulu na tiurìa, chissu sintissi a significari ca li scinziati l'utilìzzanu comu na pussìbbili via di spiegari picchini certi cosi nun sunu sutta lu cuntrollu umanu si cumpòrtanu nta dda ditirminata manera; eni veramenti diffìcili p'iddi pruvari tutti li cosi, o p'arrispùnniri a ogni quistioni iddi ponnu mmagginari d'utilizzari la Tiurìa dû càusu stissa.

Nta li sistema caòtici, quannu unu ci addummanna a nu scinziatu, iddi arrispùnninu ca a lu nizziu sti sistema sù veru sinzìbbili. Chissu signìfica ca nu canciammentu nicu a lu sistema (o mudellu) pò causari a lu nteru nzemi di èssiri veramenti diffirenti doppu na poca di passaggi. Li scinziati chiàmanu chissu l' effettu parpagghiuni, picchini eni pussìbbili ca macari nu parpagghiuni nicu cu lu sò bàttitu di ali pò causari nu granni uraganu nta n'àutru locu (o macari firmari nu diffirenti uraganu nta n'àutra banna). Ci sù nu munzeddu di scinziati ca tròvanu sta tiurìa surprinnenti, a mortu ntirissanti di studiari e mparari cosi novi di idda.

Sti sistema ponu simbrari casuali a prima vista (comu lu tempu, p'asempiu), ma la Tiurìa dû Càusu dici ca sti tipa di sistema o mudella putìssiru nun èssiri accussini casuali a fini si li pirsuni fannu veramenti attinzioni a chiddu ca sta succidennu veramenti.

Na parti veramenti mpurtanti dû sturiu dû càusu eni lu studiu di funzioni matimàtichi chiamati frattali. Li frattali sù funzioni matimàtichi spiciali ca ponnu cuntinuari a lu nfinitu sinza firmàrisi (li scinziati li chiàmanu "cuntìnui"). Li frattali ponnu aviri locu nta quarsiasi cosa ô stissu momentu e nun sunnu ùnichi a n'idea sula (li scinziati dìcinu ca nun sù "diffirinziàbbili"). Nu bonu esempiu di comu li scinziati ponnu utilizzari li frattali pi studiari la Tiurìa dû càusu eni comu li venta sciùscianu attornu â Terra, o assirvannu li mudella nica ntê fogghia di l'àrviri.

Nu rumanzu di Michael Crichton Jurassic Park, Ian Malcolm studìa assai la Tiurìa dû càusu. Li sò idei supra la Tiurìa dû càusu aiùtanu àutri pirsuni a mmagginari comu li cosi putissi jiri tinti, e avverti li pirsuni a aggiustàrili prima ca ponnu accàdiri.