"Cungittura" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Pàggina nova: N matimàtica na '''cungittura''' è na pruprietati ca è suppunuta essiri satisfaciuta pi n'uggettu matimaticu, comu pi esempiu nu nsemi di nùmmura, o na catigurìa di oggett...
 
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 3: Riga 3:
Li cungitturi hannu na funzioni mpurtanti n matimatica, pirchì li tinativi di dimustrarili agghicunu spissu a risurtati ca fanu avanzari àutri rami dâ matimatica. Fu lu casu di l'[[ùrtimu tiurema di Fermat]] chi pi tri sèculi fu la cungittura cchiù famusa dâ matimatica, e grazzi â quali fu sviluppata li tiuria dî [[formi mudulari]], chi pirmisi a [[Andrew Wiles]] di addimustrari la cungittura ntô [[1995]].
Li cungitturi hannu na funzioni mpurtanti n matimatica, pirchì li tinativi di dimustrarili agghicunu spissu a risurtati ca fanu avanzari àutri rami dâ matimatica. Fu lu casu di l'[[ùrtimu tiurema di Fermat]] chi pi tri sèculi fu la cungittura cchiù famusa dâ matimatica, e grazzi â quali fu sviluppata li tiuria dî [[formi mudulari]], chi pirmisi a [[Andrew Wiles]] di addimustrari la cungittura ntô [[1995]].


Oggi, tra li cungitturi cchiù mpurtanti arristati ancora senza suluzzioni c'è la [[cungittura di Goldbach]] supra la somma di du' nùmmura primi, o ancora la [[cungittura abc]].
Oggi, tra li cungitturi cchiù mpurtanti arristati ancora senza suluzzioni c'è la [[cungittura di Goldbach]] supra la somma di du' nùmmura primi, l'[[ipotisi di Riemann]] o ancora la [[cungittura abc]].


[[Catigurìa:Matimàtica]]
[[Catigurìa:Matimàtica]]

Virsioni dû 12:46, 12 sit 2012

N matimàtica na cungittura è na pruprietati ca è suppunuta essiri satisfaciuta pi n'uggettu matimaticu, comu pi esempiu nu nsemi di nùmmura, o na catigurìa di oggetti giumetrici, ma ca nun s'arrinesci a dimustrari di manera difinitiva.

Li cungitturi hannu na funzioni mpurtanti n matimatica, pirchì li tinativi di dimustrarili agghicunu spissu a risurtati ca fanu avanzari àutri rami dâ matimatica. Fu lu casu di l'ùrtimu tiurema di Fermat chi pi tri sèculi fu la cungittura cchiù famusa dâ matimatica, e grazzi â quali fu sviluppata li tiuria dî formi mudulari, chi pirmisi a Andrew Wiles di addimustrari la cungittura ntô 1995.

Oggi, tra li cungitturi cchiù mpurtanti arristati ancora senza suluzzioni c'è la cungittura di Goldbach supra la somma di du' nùmmura primi, l'ipotisi di Riemann o ancora la cungittura abc.