"Prutiìna" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
HRoestBot (discussioni | cuntribbuti)
n r2.6.5) (Bot: Aggiungo: be, be-x-old, kn, my, pnb, so
SieBot (discussioni | cuntribbuti)
Riga 93: Riga 93:
[[sah:Протеин]]
[[sah:Протеин]]
[[sh:Protein]]
[[sh:Protein]]
[[si:ප්‍රෝටීන්]]
[[simple:Protein]]
[[simple:Protein]]
[[sk:Bielkovina]]
[[sk:Bielkovina]]

Virsioni dû 06:35, 22 jin 2011

File:Ubiquitin.png
Mudellu dâ ubiquitina assuciata 'n tanti copî a n'àutra ginèrica prutiìna ('n blu).

Na prutiìna è na macrumulecula biològgica furmati di amminuàciti arrunzati, ntâ siquenza primaria (ditta pulipiptidi virè), pô lijami piptìdicu (puramenti dittu lijami carbammìdicu).

Struttura

Li prutiìni, sparti câ struttura primaria, hannu na struttura sicunnaria, câ è ditirminata dê nterazziuni tra risidui amminuacìtici; mutivi ca s'attròvanu spissu sunnu l'alfa èlica e lu beta fugliettu (chi poti esseri parallelu o puru antiparallelu). La struttura sicunnaria appuoi furrìa, e pi nterazziuni tra risidui amminuacìdici, macari luntani ntâ struttura primaria, furma la struttura tirziaria. Ntirazziuni nun cuvalenti ntrê pulipiptidi piegati furmanu la struttura quatirnària dâ prutiìna, chi allura si dici multimèrica. L'emuglubbina è un esempiu di prutiìna titramèrica.

Funzioni

Li prutiìni hannu la funzioni di massimi iffittrici dô ginoma, zoè sudìsfanu lu chiossài dê nicissitati strutturali e metabòlichi dâ cèllula.

Lijàmi nterni

Lijàmi di fora