"Søren Kierkegaard" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Criazzioni di nu novu articulu libbiramenti traduciutu di chiuddu wikipeida in lingua taliana it:Søren Kierkegaard.
 
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 263: Riga 263:
{{Link AdQ|el}}
{{Link AdQ|el}}
-->
-->

[[Catigurìa:Filusufìa|Kierkegaard, Soren]]
[[Catigurìa:Biografìi|Kierkegaard, Soren]]

[[af:Søren Kierkegaard]]
[[af:Søren Kierkegaard]]
[[ar:كيركغارد]]
[[ar:كيركغارد]]

Virsioni dû 22:17, 10 utt 2009

« Nun c'è nenti ca scanta cchiu ssai l'omminu ca pigghiari cuscienza di l'imminsitati di chiddu ca è capaci di fari e addivintari. »
(Søren Kierkegaard)
Søren Kierkegaard
Firma di S. Kierkegaard

Søren Kierkegaard nasciu a Copenaghen 'nta Danimarca lu 5 di maju 1813 e duocu morsi l'11 nuvèmmiri 1855.
A statu nu filosufu e nu tiolugu cunzidiratu lu patri di l'isistenzialismu.

Biuggrafia

« Aisistunu ommini lu cui distinu assiri sacrificatu ppi l'autri, 'nta na manèra o 'nta l'autra, pp'isprìmiri n'idea, e jo ca ma crui particulari a statu unu di chissi. »
(Søren Kierkegaard)


Regina Olsen, a fimmina dâ sô vita.
A lapidi dô filosufu ca s'attrova a lu cimiteru di Copenaghen.

Søren Kierkegaard nasciu di lu riccu cummircianti Michael Pedersen Kierkegaard e di la sicunna mugghieri Ane Lund.
Søren vissi quasi tutta a sô isistenza a Copenaghen (comu Immanuel Kant stesi quasi tutta a so vita a Kaliningrad) unni nasciu e morsi.
A sô visioni dô munnu pigghiai corpu di na doppia nigazzioni:

  1. lu rifiutu dâ filosufia hegeliana e
  2. l'alluntanamentu di chiddu ca sintìa lu furmalismu vacanti dâ chiesa danesi di ddi tiempi.

A statu l'urtimu di setti frati, cinqui mòrsiru quannu iddu era ancora vintenni.
Di l'anziani ginitori arricivitti na riggida iducazzioni pietista ca s'arrivolgìa a lu pissimismu e a lu sintimentu dô piccatu.

A tragedia dâ morti dei frati anzitempu e a rucazzioni c'arricivitti ficiru di Kierkegaard n'omminu tristi e vutatu a l'intruspizzioni e a sintirisi in colpa facirmenti.