"Pianeta extrasulari" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
VolkovBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: ext:Pranetas exosolaris
n Bot: Modifico: ext:Pranetas essusolaris
Riga 29: Riga 29:
[[es:Planeta extrasolar]]
[[es:Planeta extrasolar]]
[[eu:Exoplaneta]]
[[eu:Exoplaneta]]
[[ext:Pranetas exosolaris]]
[[ext:Pranetas essusolaris]]
[[fa:سیاره فراخورشیدی]]
[[fa:سیاره فراخورشیدی]]
[[fi:Eksoplaneetta]]
[[fi:Eksoplaneetta]]

Virsioni dû 08:13, 1 dic 2008

Nu corpu cilesti chi furria turnu turnu a na stidda diversa dû suli e chi nun brilla di luci propria è nu pianeta extrasolari si la stidda in quistioni nun è lu suli. Li pianeti chi furrienu turnu trunu ô suli formunu lu Sistema solari.

Nzinu ô 1995 l'esistenza dî pianeti extrasolari era cuntruversa. Nun brillannu di luci propria e di massi rilativamenti nichi (massimu 7 cintesimi dâ massa dû suli), pi loncu tempu fu mpussìbbili idintificàrili, nzinu â scuperta dî primi pianeti extrasulari fatta di l'astrònumi Michel Mayor e Didier Queloz.

All'inizziu li pianeti extraulari chi s'arrinsciva a ussirvari èranu pianeti giganti gassusi. sìmili a Giovi o puru cchiù granni. Cu l'affinamentu dî strummenta di rilivazzioni s'agghicau versu lu 2005 a ussirvari pianeti di na massa cumparàbbili a na cinquina di voti di chidda dâ Terra, e chi si prisumi di tipu rucciusu.

A pàrtiri dâ prima scuperta dû 1995, fu pussìbbili ussirvari e pruvari l'esistenta di pianeti nti nu nùmmuru cunsidiràbbili di stiddi. Nzino ô 2008 sunnu circa 300 li pianeti extrasulari canusciuti.

Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA