Va ô cuntinutu

Rivuluzzioni francisa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Rivuluzzioni Francisi)
(FR) (SCN)
« Libbirtati, Iguagghianza, Fratirnitati »
La pigghiata dâ Bastigghia, lu 14 di giugnettu1789.

Cu lu tèrminu rivoluzzioni francisi si voli fiurari lu pirìudu di canciamentu sociali e pulìticu ca succèssi n Francia accuminzatu nnû 1789 cu li Stati ginirali e finutu nnû 1799 cu l'8 brumaiu. Cu la fini di l'ancien regime (littirarmenti "vecchiu riggìmi"), e la sdicapitazzioni dû re Luiggi XVI la munarchìa accabbau, pi dunari vita a nu pirìudu di stracanciati, unni cchiù avanti Napuliuni havi nu mpurtanti ruolu comu Primu Consoli e poi comu mpiraturi.

La situazzioni n Francia

[cancia | cancia lu còdici]

L'Assultìsmu munàrchicu n Francia, criatu da lu re Luiggi XIV anni prima, avìa purtau tanta dibbulezza nnû paisi. Lu pòpulu francisi stava a mòriri di fami dopu cû controllori dî finanzi francisi Turgot resi lìbbiru lu cummerciu dî cereali, purtannu a caristii e a lu malicuntentu dû pòpulu. L'ecunumìa iera n terra, cu nu tassu di nflazzioni artissimu e cu àutri riformi fatti da li dirittùra Necker e Calonne ca peggiurau la situazzioni finanziaria.

Li Stati ginirali

[cancia | cancia lu còdici]

Nnâ situazzioni criatasi, Luiggi XVI chiusiu lu Parramentu francisi e chiamau li Stati ginirali. Chissi stati riunìru li rapprisintanti dâ nobbiltà, dù cleru e dû terzu statu pi trovari na soluzzioni. I rapprisintanti pottiru èssiri scelti pi ordini, unna ogni statu avìa nu votu, o pi testa unna ogni deputatu avìa nu votu. Li deputati dû terzu statu ieranu cchiù assai di l'artri dui stati, quinni lu Parramentu pigghiau la decisioni di vutari pi ordini accussì da vinciri contra lu terzu statu.

Lu giuramentu dâ pallacorda

[cancia | cancia lu còdici]

La prima riunioni ca venni fatta lu 5 di maju 1789 a Versailles un portau a nuḍḍa riforma e, dopu n'antru misi di stallu, li deputati dû terzu statu si riunìru da suli furmannu l'Assimbrea nazziunali. Lu re fici chiùiri la sala dî riunioni, ma l'Assimbrea si ni jìu n n'antra sala unna si jucava a lu jocu dâ pallacorda. Li deputati giuraru ca un si ni fossiru nisciuti di ḍḍa finu a quannu la Francia un avissi avutu na custituzzioni. Lu re, addifronti di chissu giuramentu, convocau n'ultima assimbrea. Lu 9 di giugnettu 1789 l'Assimbrea nazzionali costituenti si riunìu e purtau â fini di li Stati ginirali.

La munarchìa custituzzionali

[cancia | cancia lu còdici]

Lu 9 giugnettu l'Assimbrea nazziunali avià addivintatu l'Assimbrea nazziunali costituenti e numinau nu cumitatu pi scriviri na custituzzioni e na dichiarazzioni dî diritti. Accussì l'Assimbrea costituìu la "Dichiarazioni dî diritti di l'omu e dû cittadinu", documentu simili a li Bill of Rights ngrisi e a li dichiarazziuni dî culuni miricani, unna si parra dî princìpi criati da l'Illuminismu di libbirtati e iuguagghianza pi tutti e unna la suvranità iè dâ nazzioni. L'Assimbrea poi abbulìu puru lu sistema feudatariu ca avìa rignatu n Francia pi sèculi. Fora da l'Assimbrea li rivoluzzionari si riunivanu nnî club, ca cû tempu addivintaru partiti interni. Lu partitu cchiù populari fu chiḍḍu dî giacobbini, cû rivoluzzionariu radicali Maximilien de Robespierre a capu.

La pigghiata dâ Bastigghia

[cancia | cancia lu còdici]

Lu 12 giugnettu li deputati si ni jeru nu panicu, dopu ca scuppiaru certi voci unna si dicìva ca lu re avissi usatu li guardi svizziri pi chiùiri furzatamenti l'Assimbrea. Quannu arrivau li nutizzi â capitali, l'abbitanti nnziarunu a prutistari e lu re fici radunari l'asèrcitu a Pariggi pi carmari la folla. Lu terzu statu avìa criatu na Guardia nazziunali pi cummattiri contra l'asèrcitu dû re, ma prima ca putissiru fari nenti, lu 14 di giugnettu 1789 nu gruppu di artiggiani, operai e cummercianti armati pigghiaru la furtizza dâ Bastigghia, simmulu dû vecchiu riggìmi. Oi chissa data storica addivintau festa nazziunali n Francia. Chissa prima fasi dâ rivoluzzioni accabbau cu la nascita di nu tentativu di criari na munarchìa custituzzionali dâ parti di l'Assimbrea.

La marcia su Versailles

[cancia | cancia lu còdici]

Lu re iera n granni opposizzioni di quarsiasi dicritu fattu da l'Assimbrea e pi misi ritardau l'approvazzioni di iḍḍi. Li continui stalli dû re, ca campava a Versailles luntanu dâ capitali, purtaru a lu siḍḍiarisi dâ pupulazziuni francisi ca lu 5 uttùviru, nzèmmula â Guardia nazzionali cumannata di La Fayette, marciau su Versailles. Lu re venni fattu turnari arriri a Pariggi unna apprissu si ni jìu puru l'Assimbrea.

Lu rumpimentu tra cleru e statu

[cancia | cancia lu còdici]

A nuvèmmiru 1789 venni approvata la confisca dî beni dû cleru. A chissu eventu pigghiau parti lu vìscuvu Talleyrand, ca avirrà nu ruolu mpurtanti cchiù avanti nnî guerri napulionichi e nnû Cungressu di Vienna. La confisca dî beni purtau a nu rumpimentu tra lu cleru e l'Assimbria, unni li viscovi vinniru fatti scegliere tra stari fideli â chiesa o convirtirisi a li leggi criati di l'Assimbrea.