Mustarjancu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Musturiancu)
Mustarjancu
Muttu: Spetti 'e Puliti, i Mustarianchisi! 
Nomu ufficiali: Misterbianco
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania (CT)
Cuurdinati: 37°31'6"N, 15°0'25"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 37 km²
Abbitanti: 47.430
Dinzitati: 1175 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Campurutunnu Etneu, Catania, Motta Sant'Anastasia, San Petru Clarenza
CAP: 95045
Prifissu telefònicu: 095-30/46
Situ ufficiali: http://www.comune.misterbianco.ct.it


Mustarjancu (o Mistirjancu ntâ parrata furastera) è un cumuni di 47.430 abbitanti dâ pruvincia di Catania, misu a 213 metri supra lu liveddu dû mari, ntô ciancu miridiunali di l'Èttina, a 8 Km. di Catania. L'abbitanti vèninu chiamati "Mustarianchisi". Li posti cchiù beddi di Mustarjancu sù: La Chiana Duca, la Matrici, la Chiazza Mircatu (Piazza Pertini 'n talianu), Lu Chianu, la Maronna 'e Malati, Lu Campanarazzu.

Stòria[cancia | cancia la surgenti]

Li cchiù antichi nutizzi storìchi supra a stu paisi vènunu di dui pirgamenti dû 1300 ca attèstanu atti di dunazzioni ca s'eppiru ntâ cuntrata di Mustarjancu. Tannu la cuntrata nun era ancora nu centru abbitativu, ma c'èranu tirreni assai fèrtili, attravirsati dô ciumi Amenanu e ntâ nu prumuntòriu c'era misa na crèsia ntitulata a Santa Maria e nu munasteru chê mura janchi. Appoi, nta ssu prumuntòriu si sviluppau lu paisi e foru fatti tant'àutri cresî.
Àutri nutizzi ni vènunu dê "riggistri sacra mentalie" unni ntô 1500 sù annutati li "Visiti Pasturali" fatti ntô Munasteru Jancu ('n sicilianu anticu "Mustaru Jancu": e è di ddocu ca veni l'urriggini dû nomu dû paisi).
Nzinu ô 1642 lu casali appartinìa a Catania, appoi, comu a tanti àutri casali ntô cuntornu di Catania, pi cuntu dâ curona di Spagna, fu ncamiratu dô ginuvisi Giannandria Massa ca lu vinnìu a Vispasianu Trigonia nzemi ô titulu di duca.
Ntô 1669 na culata làvica putenti, distruggiu quasi tuttu lu paisi e nzemi a iddu macari lu Mustaru cu li janchi mura.

L'11 marzu dù 1669, doppu ca si sinteru tantìssimi scossi di trimotu, ntâ basi di l'Èttina si grapìu na grannìssima spaccazza e n'àutri cincu si nni graperu ntâ jurnata e, ô scurari, n'autra ancora cchiù granni si nni grapìu.
Doppu na para d'uri, di stùrtima vucca, accuminciau a nèsciri un ciumi di lava ca nun si firmau cchiui, nzinu ô 29 dû stissu misi, quannu, atturniatu di dui granni culati, Mustarjancu fu distriuggiutu cumpretamenti.

Ntô mentri ca la lava scinneva ancora ammeri a Catania, la pupulazzioni scappata dô paisi, si firmò arrifuggiannusi pô mumentu ntâ cuntrata Milìcia; ddocu li 3.656 pròfuchi si sparteru: na parti si nni jeru pi Catania, unni foru accugghiuti e sistimati a nord dâ citati e unni funnaru lu quarteri dô "Burgu"; tanti àutri s'arrifuggiaru ntê paisi unni avìanu parenti o amici; chiddi c'arristaru (1.891, la mitati di l'abbitanti) èppiru lu pirmissu dû cuvernu p'arricostruìrisi lu paisi ntê tinuti di Puzziddu e Tiritì.

Pruverbi[cancia | cancia la surgenti]

"Ndringhiti ndranghiti i catanisi,

sperti e puliti i mustarjanchisi,

babbi dâ Motta,

curnuti di Belpassu"

Pruverbiu mustarjanchisi ca vinìa dittu pi sfottiri l'autri paisi. I catanisi picchì caminavanu n'anticchiedda torti, nta Motta ci stavanu chiddi chiù stroddi e chiddi di Belpassu picchì quannu unu si vulìa cuncediri unu sfiziu sinni jva dda.

Cristiani Famusi[cancia | cancia la surgenti]

Angela Zuccarello (pittrice)