Giustificazzioni (filosufìa)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

A Giustificazzioni eni tiurizzata comu facienti parti di l'ipistimuloggìa ca cerca di cumprendiri e capìri a giustificazzioni di pruposizziona e cridenzi.
Li ipistimoluggi s'antiressanu di vari carattiristichi ipistemichi dâ cridenza, ca incrudunu idee di:

Di sti tri termina, lu termini ca a statu discurrutu cchiu ssai 'nta l'urtima bint'anni a statu chiddu dâ "giustificazzioni".
Circannu di usari nu linguaggiu semprici, a giustificazzioni eni a raggiuni pâ quali quarchidunu ("prupriamenti") criri 'nta quarchi cridenza, a spiegazzioni pâ quali iddu rici e susteni ca a so cridenza e chidda vera, o na basi su comi iddu sapi chiddu ca sapi.

Si A fa na dichiarazzioni, e B a minti in discussioni dubbitannula, a prossima mossa di A avissi assiri chidda du dari na giustificazzioni.
L'impirismu (l'ividenza di li sienzi), a tistimonianza di n'auturitati, l'appellu a lu criteriu e all'auturitati e a diduzzioni loggica sunu di solitu usati 'nta lu prucessu di giustificazzioni.
Li tiurii da canuscenza basati supra a giustificazzioni si ponu dividiri in:

  • irrazziunalismu unnu s'anvitanu li cridenti a criteri irrazziunala (sintimenta, fedi) e
  • panrazziunalismu unnu s'anvitanu li cridenti a usari criteri razziunali e auturitati (ussirvazzioni, intuizzioni razzionali).

Suggetta dâ giustificazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Ci su nu munzieddu di cosi ca poni ssiri giustificati:

  • cridenzi;
  • rivindicazziona;
  • tiurii e accussì via.

L'ipistimuloggìa cerca ri cuncintrarisi supra li cridenzi.
Chissu eni duvutu in parti a l'infruenza dâ difinizzioni di canuscenza comu "cridenza vera giustificata" ca spessu eni assuciata câ tiuria ca si trova versu a fini di lu dialugu socraticu Theaetetus.