Gioluggìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Geoluggìa)
La Terra vista dô spazziu

Gioluggìa (dû grecu γη-, ge-, "Terra" e λογος, logos, "palora", "raggiuni") è la scienza ca studia li carattirìstichi comu cumpusizzioni, struttura, prupietati fìsichi, e storia dû pianeta Terra.

 Terra[cancia | cancia la surgenti]

Lu nostru pianeta nun è mortu e mmòbbilizzatu. Iddu cuntinua a bùgghiri e scuppiari di vita. Forzi titànichi travàgghiunu d'intra â Terra e cànciunu cuntinuamenti li cuntorni dâ crusta sterna, ca pari sòlida. Tanti di ssi canciamenti sunnu accussì lenti ca mancu si ponnu vìdiri: ci sunnu canciamenti ca cuntribbuìsciunu â furmazzioni dê catini di munti ca crìsciunu â vilocità di nu metru nta cent'anni, o ca hannu fattu gràpiri ucèani comu l' Atlànticu, ca ducentu miliuna di anni fa mancu asisteva, ma ca di tannu nun hà fattu àutru ca grapìrisi di quarchi cintìmitru nta n'annu.
Àutri canciamenti sunnu assai viloci e viulenti, comu li splusioni dê vurcani o comu li tirrimoti ca sdirùbbunu cità.
Li forzi e li prissiuni c'ammùttunu nta l'àutu la crusta dâ Terra, ca la làssunu jiri ô vasciu, ca la tàgghiunu e la rùmpunu, s'attròvanu sutta la supirfici, ntê vìsciri, ntê strati fusi dû mantellu e dû nùcliu.

L'ondi d'urtu dê tirrimoti ponnu attravirsari tutta la Terra e èssiri ariggistrati di sismògrafi misi nta tuttu lu munnu. Ariggistrannu lu tempu ca ci stannu ss'ondi p'agghicari dô puntu di partenza finu a tutti li sismògrafi, li scenziati sunnu arrinisciuti a aviri tanti nfurmazzioni ca fannu capiri la natura di l'intra dâ terra. Si nu sismògrafu e misu a picca chilòmitri (na para di cintinara di Km) di l'urìggini dû tirrimotu, l'ondi, ca viàggiunu nta na linia dritta tra li dui punti, attravèrsanu sulamenti na sizzioni nica dâ Terra; si, anveci, l'urìggini dû tirrimotu e lu sismògrafu sunnu misi a migghiara di chilòmitri tra d'iddi, allura l'ondi attravèrsanu na sizzioni cchiù granni e si li dui punti di partenza e arrivu sunnu misi a li dui lati dâ Terra, allura, l'ondi hann'attravirsari lu centru dû pianeta. Misurannu la vilocità dô viàggiu di l'ondi, ca dipenni dâ diffirenza di struttura di nzoccu hann'attravirsatu, li scenziati custrueru nu quatru di l'intra dâ Terra.

La dinzitati dû matiriali tirrestri addiventa cchiù granni jènnu a cchiù prufunnitati e ci sunnu cunfini assai precisi tra li zoni cumposti di matiriali diversu.
La parti cchiù nterna di li tri zoni principali è lu nùcliu. Zoccu si havi a dispusizioni tra li dati ca s'hannu arricugghiuti cu li studî, dici ca stu nùcliu è cumpostu pi cchiù parti di ferru e nickel, cu nu statu nternu sòlidu e unu sternu lìquidu. Cu prubbabbilità, lu campu magnèticu tirrestri, veni datu dû nùcliu lìquidu sternu.
Ntornu ô nùcliu c'è lu stratu rucciosu dû mantellu. La cumposizzioni di sti rocci, si penza ca è lu stissu di chiddu dê rocci attruvati ntê miteuriti lìtiche. Chistu voli diri ca sunnu fatti pi cchiù parti di ferru, magnesiu e silicati di calciu. Lu mantellu nun è tuttu sòlidu e la sò struttura cancia di zona a zona. Lu sò stratu nternu è dittu astenosfera e, sicuramenti, è chissa ca pròvuca l'effetti cchiù mpurtanti supra la supirfici tirrestri.

Li tiurii muderni dìciunu ca tirrimoti,vurcani (comu lu maistusu Etna), muntagni e cuntinenti sunnu urigginati dô muvimentu di l'astenosfera. Nfatti, macari ca stu stratu nun è pròpriu lìquidu, è assai pràsticu e pò muvìrisi e scùrriri alleggiu-alleggiu.
Attraversu l'astenosfera, currenti lenti-lenti prùvucanu lu muvimentu di tuttu chiddu ca cci sta supra. Ssi currenti sunnu la càusa dâ tittònica a placchi (zoè lu muvimentu dê cuntinenti), ca addiventa appoi idda la rispunzàbbili di tutti li granni muvimenti ca si sunnu supra â Terra.

Lu stratu cchiù sternu dâ Terra è assai suttili e cumpostu di rocci cchiù liggeri; stu stratu pigghia û nomu di crusta o litusfera.
Li rocci dê cuntinenti sunnu granìtichi, mentri ca chiddi dî bacini uciànichi sunnu cchiù pisanti e basàltichi.
Lu spissuri dâ crusta è diversa e cancia di 5 chilòmitri sutta quarchi funnali di l'ucèani, finu a 70 chilòmitri ntê zoni cchiù àuti dê cuntinenti.
La crusta è spartuta nta cincu o sei pezzi, ditti zolli o placchi (sparti di tanti àutri zolli minuri) e sunnu chissi ca "camìnanu" chê currenti ca vènunu di l'astenosfera: na mappa munniali dê vurcani attivi, o dê zoni ntirissati friquentimenti dê tirrimoti, fa vidiri â lìnia unni arcuni zolli si mòvunu, alluntanànnusi o avvicinànnusi tra d'iddi.

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]