Va ô cuntinutu

Foru rumanu di Catania

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Foru romanu (Catania))
Porta pû foru, ô nùmmaru 17 dâ chiazza di Santu Pantaliuni

Lu Foru Rumanu di Catania è un situ archiulòggicu ntô bagghiu di Santu Pantaliuni a Catania.

Intra a l'antichi magaseni. Si vidi sparti lu muru 'n opus quadratum
Chiḍḍu chi resta di na culonna 'n petra làvica, ora na ciurera di chiḍḍi chi stannu ntê casi custrujuti dû foru

Lu foru cci avìa diversi struttura chi stàvanu ntunnu n'aria granni ô centru, zuè a chiazza chiḍḍa vera. Chisti capaci ca èranu magaseni o putiji. Ntô Cincucentu, Larenzu Vulanu dicìa chi cc'èranu ottu stanzi a dammusu a sciroccu e autri quattru a tramuntana[1]. Forsi chisti si pirderu quannu fìciru lu Corsu, oji via Vittoriu Emanueli Sicunnu. Lu Vulanu parra macari di n'ala a punenti distrujuta quannu cc'era iḍḍu[2].

Quannu cc'era lu principi Gnazziu Paternò Casteḍḍu, lu pedi chianu avìa a èssiri già tummulatu, mmeci u sicunnu (cchiù autu di cincu metra) addivintau casi pû pòpulu e arristaru sulu dui lati (chiḍḍu di sciroccu e chiḍḍu di livanti) junciuti a squatra[3].

Adolf Holm ricorda chi tannu cc'èranu setti stanzi a livanti e tri a sciroccu e chi chisti foru appiḍḍati "grotte di S. Pantaleo (...) per metà interrate e ridotte a povere abitazioni"[4]. Lu Libertini, ntâ nota ô testu di l'Holm, dici chi l'ottu spazzi a sciroccu ancora cc'èranu, e chi mmeci avìanu canciatu tempu arrè li struttura a livanti pi fari un currituri sulu. La facciata era longa 45 metra. Li struttura arricanisciuti dû Libertini èranu chiḍḍi dû chianu sutta, mentri cincu metra cchiù susu arristàvanu li resti dû sicunnu chianu, forsi chiḍḍi discrivuti di Holm[5].

Oji dû foru arrèstanu sulu na para di spazzi cumunicanti ntra di iḍḍi chi si ponnu ancora visitari. Si vìdinu na para di trasuti a architravi cu supra na graputa a arcu, assai sìmilari ê magaseni dû Foru di Trajanu, e sparti autri porti a arcu sìmplici. Dâ struttura si ponnu vìdiri li resti di un muru 'n opus reticulatum di unu dî magaseni, chi s'affaccia ntôn bagghiu nicu.

Li culonni dâ chiazza Mazzini, chi vèninu dâ Basìlica

Ḍḍà vicinu cc'è lu cunventu di S. Agustinu, chi puru fa parti dâ struttura. Forsi era na basìlica, e zuè un grossu muru unni s'appujava l'edificiu riliggiusu e trentadui culonni chi pozza si pusaru nta l'anticu Plano San Philippo (chi a ora è appiḍḍata chiazza Mazzini)[6]. Di cca vèninu macari lu torsu culussali di mpèraturi giuliu-claudiu e na balata 'n càrcaru chi na vota stava ô Museu Vìscari[7] e a ora s'attrova ntô Casteḍḍu Ursinu.

  1. Sta vuci è arripurtata di Petru Carrera, ntô Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639, II vol. pp. 105-106.
  2. Dici: quadrangulares [scil. camarae] extant ex occidente dirutae. Cfr. Petru Carrera, cit., p. 105. Pû Vulanu avìa a èssiri nu mpiantu tirmali, siccomu ca s'allagava sempri, e accussì si cuntinua a pinzari, nzinu a quannu lu Vìscari, ntô Setticentu, l'arricaniscìu comu foru; cfr. Gnazziu Paternò Casteḍḍu principi di Vìscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terza edizzioni - pòstuma - Palermu 1817, p. 32.
  3. Gnazziu Paternò Casteḍḍu, cit., pp. 32-33.
  4. A. Holm, Catania Antica, traduzzioni e noti di G. Libertini, Catania 1925, pp. 48-50.
  5. G. Libertini 'n A. Holm, cit., pp. 48-49, sicunna nota.
  6. Gn. Paternò, cit., p. 33.
  7. A. Holm, cit. pp. 49-50.

Bibbliugrafìa

[cancia | cancia lu còdici]
  • Pietro Carrera, Delle memorie historiche della città di Catania, Catania 1639.
  • Ignazio Paturnò Castello principe di Biscari, Viaggio per tutte le antichita della Sicilia, terza edizione - postuma - Palermo 1817.
  • Adolf Holm, Catania Antica, traduzione e note di G. Libertini, Catania 1925.


Siti archiulòggici di Catania

Antichità di Catania; Foru rumanu; Anfitiatru rumanu di Catania; Tiatru rumanu di Catania; Odeon; Termi di Catania; Termi Achilliani; Termi di lu ndirizzu; Pantiùni; Petra do' Malucunsigghiu;