Dicritu liggi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Dicritu-liggi)

Nu dicritu liggi (ca si poti abbriviari ccu d.l.) eni nu pruvvidimentu pruvvisoriu ca ci avi forza ri liggi, aduttatu nta casi straurdinarii di nicissitati e urgenza di nu cuviernu.
Nta lu casu talianu di lu Cunsigghiu di li Ministra e bbeni usatu ppi iventa straurdinarii di nicissitati e urgenza.
Nta lu statu talianu a liggi 400/1988 (andapprima jera discipplinata râ liggi 100/1926), mentri ca priscrivi ca li dicrita liggi anu a cuntèniri misuri d'immidiata appricazzioni, nun iscludunu ca lu pruvvidimentu putissi ssiri capaci d'arrisovviri lu casu di nicissitati e urgenza ppi cui a statu adottatu.
Nta ogni casu nta l'urtimi anni parissi ca li dicritazziona fuorru aduttati macari nta casi ca nun jerunu straordinaria o d'urgenza, tantu ca quarchirunu accuminzai a curtigghiari riciennu ca forsi ca forsi ca si ni stapìa abbusannu.

Prisupposta[cancia | cancia la surgenti]

A straordinarietati dô stigghiu nurmativu s'arricunduci â deroga dô principiu da rapprisintativitati, picchini parissi ca ci luassi a lu Parramentu, macari ppi nu piriòdu limitatu di tiempu (sissanta jorna), l'isircizizziu dâ funzioni liggislativa e di cunfrontu parlamintari.
A Corti Custituzziunali cunzidira nu riquisitu unicu a straordinarietati, a nicissitati e l'urgenza.
Nta lu 2007 (sintenza 171/2007) a stissa Cunsulta pâ prima vota annullau nu dicretu liggi ppi carenza ividenti di prisupposta e chiariu ca a cunvirsioni parlamintari nun poti salvari lu vizziu, ca incidi supra a siparazzioni di lu putiri e nun jeni isclusivu rapportu puliticu ntra Parlamentu e Cuvernu.

Materii[cancia | cancia la surgenti]

Lu dicretu liggi eni n'attu normativu a cumpitenza ginirali, ma nun poti essiri aduttatu nta li materii cuperti di riserva ri liggi urdinaria (ca nun s'avissi a cunfunniri â riserva d'assimblea), zoè nta li materii ca a Custituzzioni isprissamente riserva â discipplina ca liggi di li Camiri, comu, a isempiu, a liggi ri delega, ca dunqui poti essiri cunfirita ccu dicretu liggi.

Ifficacia nta lu tiempu[cancia | cancia la surgenti]

Lu dicritu liggi eni nu pruvvidimentu pruvvisoriu ccu forza di liggi, ca trasi in vicori immidiatamenti, lu jornu stissu (o lu jornu succissiviu) ri quannu fu pubbricatu ntâ Gazzitta ufficiali dâ Ripubbrica taliana.
Nta ogni casu, si nun beni cummirtutu in liggi di lu Parlamentu entru sissanta jorna da so pubbricazzioni, dicadi ritruattivamenti ( ex tunc , unicu casu di ritruattivitati ligali nta lu sistema giuriddicu talianu): e comi si nun fussi mai isistutu.
Ma ccu liggi riculari li Camiri ponu rigulari li rapporta giuridici ca nascierru supra a bbasi di lu dicritu ca nun fu cumbirtutu in liggi (a cusiddetta liggi di sanatoria).
Ppi stu fini, lu cuviernu, lu jornu stissu di l'adozzioni, avi a prisintari a li Camiri (macari si sunu sciugghiuti) ppa cunvirsioni in liggi, ca avveni câ prisintazzioni di nu disignu di leggi di inizziativa cuvirnativa (comu tali assiri auturizzatu di lu Prisidenti dâ Ripubblica taliana.
A discussioni in assimblea avissi accuminzari obbligatoriamenti entru cincu jorna e, comu spissu accadi, a liggi di cunvirsioni poti appurtari a li cusiddetta imindamenta, zoè mudifichi a lu testu di l'urigginariu dicriti liggi, ca venunu a aviri ifficacia di lu jornu succissivu a chiddu dâ pubbricazzioni nta Gazzitta Ufficiali dâ liggi ri cunvirsioni.

Appricazziona[cancia | cancia la surgenti]

A sussistenza ri prisupposta (casi straurdinari ri nicissitati e urgenza) eni rimissa a valutazzioni discrizziunali di lu stissu Cuvernu, ca piraltru s'assumi a rispunsabbilitati. Nta ogni casu a Corti custituzziunali dâ Ripubbrica taliana arricanusci a pussibilitati d'addichiarari illiggittima custituzzionarmenti li dicriti liggi adutatti nta ividenti carenza di li prisupposta ca riscurriemmu.
Difati ccu sintenza n. 360 dô 1996, iscludiu a ligittimitati ra prassi ca s'aduttau ppi "usu capioni" ppi diversi anni, di a cusiddetta reiterazzioni di li dicriti liggi ca nun fuorru cunvirtiti, cunzistenti nta l'aduzzioni di nu novu dicriti liggi ca ci aviai lu cuntinutu identicu a chiddu pricidenti ca oramai avia scarutu.
Nta lu casu dâ reiterazzioni, a diffirenza di l'assenza manifistata di li riquisita di nicissitati e urgenza, lu vizziu ppo ssiri sanatu dâ liggi ri cunvirsioni.
In casu ri difettu di li prisupposta di li casi straordinari di nicissitati e urgenza privisti di l'art. 77 dâ Custituzzioni na parti prucissuali poti sullivari a quistioni d'incustituzzionalitati (ex art. 23 Legge n° 87/1953) iccetu a pussibbilitati dô giudici d'arrilivarlu d'ufficiu (termini tecnicu ex officio ).