Catigurìa:Cellula (koinè salentina - Noule)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La cellula ete l'unità morfofunzionale te li esseri viventi, quistu ole ddice puru ca ete lu stuezzu cchiu picciccu ca pòtisi classificare comu essere vivente. Mo, nci stane esseri viventi ca su fatti te na cellula sula (comu li batteri e li protozoa), ca se chiamane unicellulari. Auri su composti te mute cellule, e quisti se chiamane pluricellulari (comu le bestie e ll'ómini).

Intra a tutte le cellule se potenu acchiare ste caratteristiche:

  • Tutte le cellule potenu figghiare per scissione binaria o mitosi o meiosi;
  • Tutte le cellule obbediscene allu dogma centrale te la biologgìa, ca dice ca lu DNA contene lu datu ggeneticu, ca ete trasmisu a mienzu te lu RNA (alli tempi te lu dogma nu sse sapìa a ccine) pe ddare furma alle proteine (allu chiùtere te la chiài, lu RNA ete lettu te li ribbosomi, cu nci pozzanu realizzare quiddhra ca se chiama la traduzzione proteica).
  • Intra ll'aure cose, certe te ste proteine (chiamate enzimi) nni servenu alle cellule cu pozzanu tinire attivu nnu metabbolismu bbasale. Lu metabbolismu bbasale sfrutta certe molecule complesse cumpatibbili ca nni ccappane sutta (tipu lli zzuccari) cu nci tira fore l'energia ca nci serve alle cellule cu sobbravvivenu.
  • Tutte le cellule rispunnenu alli stimuli, comu li cangiamenti te temperatura, te pH, ecc.
  • Tutte le cellule stane istute te nna membrana plasmatica, ca definisce puru topologgicamente nna reggione intracellulare e nna reggione extracellulare, e ca componisi te nnu doppiu fogghiettu fosfolipidicu.

Sta catigurìa pi com'ora nun cunteni nudda pàggina e nuddu file multimidiali.