Alexander Litvinenko

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Alissandru Litvinenku)

Alexander Valterovich Litvinenko (Voronezh, 4 di dicemmiru, 1962Lundra, 23 di nuvemmiru, 2006; 'n russu: Алекса́ндр Ва́льтерович Литвине́нко) fu nu tinenti-culunnellu nta lu Sirbizzu di Sicurezza Russu e cchiu tardu dissidenti russu e scritturi.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Sèccunu sò patri, era nasciutu li 30 di austu 1962.
Litvinenko travagghiau ppi lu KGB e lu FSB pi tutti li anni uttanta e nuvanta.
Chiu tardu, accusau li so capi d'avìri pianificatu e assassinatu lu miliardariu russu Boris Berezovsky.
Comi risurtatu fu arristatu, ma fu rilasciatu di l'auturità russi.
Doppu vulau cu n'aeriu nta lu Regnu Unitu e ci resiru a cittadinanza britannica.
Mentri era nta a Russia, Litvinenko circau di pubbricari nu libbru unni ci avia scrittu ca l'allura prisidenti Vladimir Putin acchianau ô putìri cu l'aiutu di lu FSB.
Iddu affirmava ca lu FSB circava di inzabbiari a faccenna spavintannu li cittadini russi bumbardannu appattamenti a Mosca.
Iddu affirmau allura ca lu FSB duoppu sti attintati circau di dàrici a cuppa ai tirruristi ca upiraunu nta â Cicenia.
Ntâ lu 11 Nuviemmiru, 2006, Litvinenko s'ammalau tutt'inta na vota e fu arricuviratu nta l'uspidali.
Sa cuagghiau duoppu tri simani, comu arrisurtatu d'avvilinamentu di poloniu-210.
A nutizzia da sa morti s'addiffunnìu nta tuttu lu pianeta, e ci fuorru nu munzieddu di pirsuni ca pinzarru ca nta stu fattu c'era a manu di lu cuvernu russu.
Vladimir Putin e lu purtavoci dû Crimlinu nigarru ripitutamenti stu curtigghiu ca s'era diffunnutu, e ci fuorru un saccu di provi indizziari ca sautuarru fora.
Macari si ci su na puocu di suspetti e tiurii nta stu assassiniu, nun fu purtatu avanti mancu n'arrestu ufficiali finu ad oggi.
Li medici iputizzarru chi pa morti di Litvinenko fuorru nicissari sulu nu milligrammu di poloniu.