La liggenna di li frati pii

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La "Liggenna di li Frati Pii" è liata â storia antica di Catania.

Lu cuntu[cancia | cancia la surgenti]

Li frati Anapìa e Anfìnomo sunnu supprisi ntê campi, nzèmula a li vecchi ginitura, di n’eruzzioni di l’Etna. L’ùnica spiranza è scappari cu mprescia, ma li ginitura, ca sù vecchi, nun ponnu cùrriri. Li frati allura si li càrricanu supra li spaddi, macari ca cu 'ssu pisu è fàcili ca non ponnu arrinèsciri a fùjiri di la lava. Quannu sunnu agghicati di la lava, chista si sparti nta dui rami e appoi si junci n'àutra vota, lassannu li dui fratuzzi e li vecchi ginitura sani e sarvi.

La liggenna ntâ curtura catanisa[cancia | cancia la surgenti]

Pi unurari sti dui frati, vìnniru isati tempi, scurpiti stàtui e cuniati muniti.
Quannu mòrsuru, la sipurtura fu misa ntô "campu dê fratelli pii" ammeri lu tempiu di Cereri.

Nun è dispìcili ca Virgiliu pinzau a la liggenna di li dui frati Pii, quannu cunta lu pisodiu di Enea ca fuji di lu ncendiu di Troja cu sò patri supra li spaddi.

A Catania, nto' Chianu de' Studi, ntâ basi di unu di li quattru lampiuna do' chianu, c’è fatta na scurtura pi unuri e mimoria di 'sti dui fratuzzi pii.