Kaguya (surciu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Kaguya fu nu surciu chi avìa rui ginitori di lu stissu sessu[1][2] (all'incirca Aprili, 2004). Jera na fimmina e ci resiru lu nomi di na faula giappunisi, unni a principessa Kaguya ca nasciu ra luna eni truvata comu picciridda rintra na canna di bambù.

Lu prucessu di "partinuggenisi"[cancia | cancia la surgenti]

Nu prucessu ciamatu aploidizzazziuni jeni usatu ppi rimuoviri una di li rui serii ri cromusomi di arcuni cellui lassannulu cu na seri sula, comu li normali gameti.
Li ricircaturi amministrati di Tomohiro Kono a l'Univirsitati di l'Agricultura di Tokyo usarru rui celluli ri rui surci fimmini diffirenti e li cumminarru pp'aviri n'armali singulu unicu.

Chissa nun jeni clonazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Chissa nun jeni n'armali clonatu picchini su usati li celluli di rui individuri diversi.
Ni mancu si po' ciamari ripruduzzioni asissuata ppi lu stissu mutivu, macari si li ginitori su rui fimmini.
L'interu prucessu ancora nun ci avi nu nomi.
S'avi criatu nu campu ca nun ci s'aspittava di ricerca supra li mammifira.
"L'obbiettivu di lu nostru sturiu jera chiddu ri cumprendiri picchini lu sperma e l'ovula sunu nicissari ppi lu sviluppu nta li mammifira," dichiarau Kono.

Lijami sterna[cancia | cancia la surgenti]

Rifirenzi[cancia | cancia la surgenti]

  1. Nascita partinuginètica di nu surciu ca addivintau adurtu.- (lingua angrisi) Nature 428, 860-864 (22 Aprili 2004)
  2. Ginirazzioni a jauta friquenza ri surci ca supravvivunu a imbriona cu rui matri.- (lingua angrisi) Nature Biotechnology 25,1045-1050(2007)