Wikipedia:Circulu/Archiviu 8 - 13 Friv 2008 - 14 Maiu 2008

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Prima di tuttu, vi vogghiu diri ca tuttu stu travagghiu "amministrativu", chi certi wikipediani hannu fattu st'ùrtimi jorna, si tratta di nu mpegnu granni e è na cosa ncridìbbili. Comu sapemu tutti quanti, stu tipu di travagghiu nun si finisci mai - cc'è sempri quarchiccosa d'abbirsari!

Cuntinuannu cu stu tema, Turiddu scrivìu sta pulìtica ca ju cci mintìi ccasupra. Tempu fa mi ricordu ca Peppi scrivìu palori sìmili a quarchi banna, e Turiddu usau li stissi idei pi scrìviri sta guida, di cui mi pari nni n'avìamu bisognu. Ju l'agghiuncìi ntrâ Porta dâ cumunitati, e m'addunai ca facirmenti cci nni sunnu tanti guidi e ducumenti ca cci putìamu mintiri. P'asempiu, tanti di ssi scàtuli novi (la bonvinuta e àutri) si ponnu mintiri ntrâ Porta dâ cumunitati comu lijami.

Poi m'addunai ca cci nni sunnu quattru lijami russi. Certi di chissi forsi nun n'avìssimu bisognu, ma àutri s'hannu a scrìviri.

Pi fauri, dàticci n'ucchiata e dimmi chi nni pinzati. Oi o dumanni, ju provu a scrìviri sta vuci: Prosa bedda, ma pò èssiri ca la majuranza di stu tema veni ammintuatu nta lu nostru Cumpenniu stilìsticu - ma nun sugnu sicuru. Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:48, 13 Friv 2008 (UTC)

Permettiti na dumanda?[cancia la surgenti]

Ciao, io su calabbrisi. Ethnolongue dici ca cu "Sicilianu" non si voli diri sulu a lingua d'a Sicilia, ma tuttu l'Italinu Meridionali Estremu, parratu puru nta Calabbria e Puglia (non a tutti i vandi, ma boni parti). Quindi, sta Wiki, è siciliana o di tutt'a zona chi parra sta lingua?? Pecchì ccà pari ch'è sulu d'a Sicilia, e non sarria tantu giustu.... Aspettu i risposti vostri, bona jornata!

Ciau a tutti. Haiu attivatu li nuovi funzioni ca Gangleri ni suggiriu na para di ionna fa. In pratica c'è na nova pàggina spiaciali spiciali:gadgets unni si po taliari l'elencu di l'accissori attivabili. In più si si và nte li mè prifirenzi cumpari na nova scheda (Accissori). Ni sta scheda è pussibili attivari lu WikEd ca permetti di etitari o fari picculi canciamenti cchiù lesti nte pàggini. Cu lu voli pruvari s'havi a loggari cu mozzilla/firefox (attualmenti funziona sulu cu chistu lu studiu pi IE è ncorsu) iri ntê prifirenzi, iri ni la scheda accissori e mittirici lu segnu ni wiked e alla fini fari salva. Prossimamenti junciu novi accissori. Salutamu --Melos 00:45, 14 Friv 2008 (UTC)

Betawiki: better support for your language in MediaWiki[cancia la surgenti]

Dear community. I am writing to you to promote a special wiki called Betawiki. This wiki facilitates the localisation (l10n) of the MediaWiki interface. You may have changed many messages here to use your language in the interface, but if you would log in to for example the Japanese language Wiktionary, you would not be able to use the interface as well translated as here. In fact, of 1,736 messages in the core of MediaWiki, 5.99% of the messages have been translated. Betawiki also supports the translation of messages for 126 extensions, with 2,174 messages. Many of them are used in WMF projects and they are vital for understanding the wiki. Currently 0.00% of the WMF extension messages have been translated. Translators for over 90 languages contribute their work to MediaWiki this way every month.

If you wish to contribute to better support of your language in MediaWiki, as well as for many MediaWiki extensions, please visit Betawiki, create an account and request translator privileges. You can see the current status of localisation of your language on MediaWiki.org and do not forget to get in touch with others that may already be working on your language on Betawiki.

If you have any further questions, please let me know on my talk page on Betawiki. We will try and assist you as much as possible, for example by importing all messages from a local wiki for you to start with, if you so desire.

You can also find us on the Freenode IRC network in the channel #mediawiki-i18n where we will be happy to help you get started.

Thank you very much for your attention and I do hope to see some of you on Betawiki soon! Thanks, GerardM@Betawiki

  • Hello GerardM, thanks a lot for your message, you can find me at my Betawiki userpage. I corrected the fuzzied MediaWikiMessages for SCN language, and these next days I will correct the TonyFroio good contributions, and then I will translate all the MediaWikiMessages for SCN language. Read you soon. Best regards. --Sarvaturi (msg) 13:02, 10 apr 2008 (UTC)

Happy update[cancia la surgenti]

  • Currently 84.69% of the MediaWiki messages and 1.88% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at Betawiki. This is the recent localisation activity for your language. Thanks, GerardM (msg) 10:13, 19 apr 2008 (UTC)
  • Currently 93.33% of the MediaWiki messages and 1.28% of the messages of the extensions used by the Wikimedia Foundation projects have been localised. Please help us help your language by localising at Betawiki. This is the recent localisation activity for your language. Thanks, GerardM (msg) 04:13, 19 Maiu 2008 (UTC)
  • Hi GerardM, thank you for your message, this week end I will be able to work on it. Best regards --Sarvaturi (msg) 18:41, 22 Maiu 2008 (UTC)

Comu finìu ?[cancia la surgenti]

Nuova pàggina principali[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Haiu finutu la bozza pi lu rinnovamentu di la pàggina principali. Taliatila e diti chi ni pinsati ntâ pàggina di discussioni --Melos 21:46, 9 Friv 2008 (UTC)

  • Comu finìu câ pruposta di Melos pâ nova pàggina principali? Â mìsumu a moddu ssa discussioni ? Salutamu! --Santu 06:32, 16 Friv 2008 (UTC)

Pi li amici burocrati[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, haiu criatu na para di ionna fa la paggina wikipedia:bot/pirmessi. Ora ci sunu novi richiesti e bisugna dari lu status di bot. Haiu iunciutu lu liami a latu a manu manca lu liami a sta pàggina ntâ sizzioni cumunità n modu tali ca putiti taliarla spissu. Dopo avirici datu lu bot status spustati li richiesti ntô archiviu. Salutamu! --Melos 11:20, 19 Friv 2008 (UTC)

Ciau Melu - pi diri la virità ju già mi scurdai zoccu haiu a fari cu ssi richiesti...sorry!! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 12:30, 19 Friv 2008 (UTC)


Ciau a tutti, la spiegazzioni pi Pippu: l'utenti ca hannu nu bot (robot) addumànnanu l'auturizzazzioni pi putiri usari lu sò bot nta lu nostru pruggettu. Nuiàutri putemu accittari (dannu lu flag, zoè dannu l'auturizzazzioni). Pi dari l'auturizzazzioni a nu bot, s'havi a:

  • jiri a Spiciali:Makebot
  • mèttiri appoi lu nomu dû bot (p'asempiu: VanBot, Alexbot, ecc.) ntô quatru "Nomu Utenti".
  • spìnciri appressu lu buttuni "Va'" e appoi ammuttari lu buttuni "Accorda"

Quannu tutti st'upirazzioni sunnu accabbati, lu bot pò travagghiari ccà pirchì ci dèttimu l'auturizzazzioni pi fàrilu.

Salutamu! --Sarvaturi 12:41, 19 Friv 2008 (UTC)

Grazzi Turiddu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 21:08, 19 Friv 2008 (UTC)

Attivari novi funzionalità?[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Haiu pinsatu ca forsi putissi essiri utili attivari la funzionalità Spiciali:Mporta c'ancora nun avumu attivata. Sta funzionalità pirmetti di mpurtari li pàggini da autri prugetti. Ora nuautri putissimu attivari la funzionalità di mpurtazioni p'asempiu dâ wikipedia taliana. Sta funzioni ni pirmittissi di tradurri megghiu alcuni articuli o mpurtari autri cosi ca ni ponu sirviri. Mentri ci sugnu putissi addumannari la mpurtaziuni pi lu scnwiktionary da la nostra wikipedia. Si siti d'accordiu ndicatimi quali fonti di mpurtazioni putissimu haviri (p'asempiu macari la wikipedia ngrisi). Ditimi chi ni pinsati, e si siti d'accordu ci pensu iù pi farinilla attivari. Junciti a sta discussioni lu template di voto (p'asempiu {{+1}} si siti d'accordu o {{-1}} si nun lu siti) e poi n'eventuali cummentu seguito da la firma. Sutta vi portu n'esempiu Stu passaggiu è nicissariu pi la procidura d'attivazioni

Ciau Melu - pi mia, cci nni voli n'asempiu, picchì ju ancura nun capisciu zoccu ntenni - sorry! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 12:38, 25 Friv 2008 (UTC)
Asempiu:Avemu bisognu di na pàggina n'articulu o n template. Ora comu ora nui iemu ntê autri wikipedia e facemu copia e ncolla pi pigghiarini autri articuli. Cu sta funzioni inveci basta indicari la fonti (la wikipedia ntâ autra lingua) e lu nomu di la pàggina e mpurtari(cioè pigghiari e traspurtari ntâ nostra wikipedia) muncennu nu semprici buttuni. --Melos 13:03, 25 Friv 2008 (UTC)
  • +1 Sugnu cunvinto ca n'accuzzasi nanticchiedda lu travagghiu--Melos 11:11, 25 Friv 2008 (UTC)
  • +1 Mi pari na bona idìa, ma, accurra, tinemu cuntu di zoccu dici Sarvaturi ccà sutta. Salutamu!--Santu 13:43, 25 Friv 2008 (UTC)
  • +1 Mi pare 'na billa idia Mastru --'u gnotu 18:27, 25 Friv 2008 (UTC)
  • +1 e sugnu d'accordu ca unu s'havi a cumpritari una traduzzioni prima d'accuminzari n'àutra. πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 21:12, 25 Friv 2008 (UTC)
  • Ciau, è n'idìa assai bona e arringrazziu a Melu ca ci havi spissu idìi boni pi migghiurari stu pruggettu, ma accura avemu a mpurtari a picca a picca (vogghiu diri ca na simana mpurtamu 10-15 artìculi, la simana siquenti 10-15 artìculi, ecc.) accussì cuntrullamu bonu e senza prescia li nostri pubbricazzioni. Vogghiu evitari la situazzioni ntâ quali avìssimu artìculi n talianu nta lu nostru pruggettu sicilianu e mi pari ca già avemu artìculi taliani a tradùciri n priurità (lu template ca l'ìnnica è traduzzioni dû talianu). Prupognu na règula sìmprici pâ nostra cumunitati: cù mporta n'artìculu di fora l'havi a tradùciri, accussì ognidunu pò pianificari lu sò travagghiu. Riguardu a lu wikizziunariu (scn.wiktionary), mi piaci sta pruposta ma sugnu attuarmenti l'ùnicu cuntribbuturi attivu (staiu cumpritannu li vuci siciliani asistenti e creu rigularmenti vuci cumpreti novi), e travagghiu adaciu adaciu (c'è assai di chiffari) e spissu a pàrtiri dî mè fonti: testi littirari siciliani, canzuni siciliani, puisìi siciliani, pruverbi siciliani, ecc.: vogghiu diri ca la wikipedia siciliana nun è la mè fonti principali pi criari vuci siciliani ntô wikizziunariu, ma usu scn.wiktionary pi prumòviri lu sicilianu standard ca usamu nta scn.wikipedia, dunca sti dui pruggetti funziònanu nzèmmula. Arricordu a tutti chiddi ca vonnu participari ca ntô wikizziunariu s'hannu a criari vuci siciliani cumpreti (zoè cu prununza, sillabbazzioni, etimoluggìa, furma standard, vuci currilati, traduzzioni n ngrisi, n talianu, ecc.) comu fannu li wikizziunari granni, e siddu quarchidunu voli mèttiri vuci siciliani cumpreti nta lu wikizziunariu a pàrtiri di lu vucabbulariu usatu nta l'artìculi dâ wikipedia, lu pò fari e ju nni fussi assai cuntentu. Grazzi n antìcipu. Vi salutu --Sarvaturi 13:15, 25 Friv 2008 (UTC)
  • Infatti propriu comu pinsavu iù. Ognunu s'mpurta la pàggina ca vuoli e si la traduci cu calma. Appena è finuta la traduzioni e si havi azzizata la pàggina dopu si può mpurtarini n'autra. --Melos 15:01, 25 Friv 2008 (UTC)
  • Grazzi Melu pâ tò risposta (na spigazzioni bona), vidu ca pinzamu lu stissu: mpurtamu li pàggini a picca a picca. Ju cunfirmu ca sugnu d'accordu p'attivari la funziunalità Spiciali:Mporta. Si pò tradùciri tranquillamenti un artìculu e quannu la traduzzioni è accabbata si pò mpurtari n'àutru articulu p'accuminzari a traducìrilu, ecc. Ti salutu. --Sarvaturi 16:24, 25 Friv 2008 (UTC)
  • Nu salutu a tutti pari, pi mia fussi macari na cosa bona! --Anakletos 18:05, 25 Friv 2008 (UTC)
  • Macari iu sugnu d'accordu, puru siddu nun haiu caputu bonu la diffirenza tra lu copia e ncodda e la funzioni Mporta. Salutamu. --Peppi 19:49, 25 Friv 2008 (UTC)
La diffirenza sta ca cu la mpurtazioni si mporta macari la crunuliggia. Stu fattu è mpurtanti pirchì alcuni pàggini rilasciai sutta la privedunu ca s'havi a ndicari l'autori. Mpurtannu macari la cronologgia nun avemu prublemi. Poi c'è lu fattu ad esempiu di li template di li lingui c'a s'hanu a lassari accussì e sta funzioni ni n'attimu ni pirmetti di sistimarli subutu. Cu lu copia e ncolla poi s'hanu a fari cchiù passaggiu. E' na funzioni comoda e tuttu st'ha a lu bonsensu dill'amministraturi di mpurtari.--Melos 22:55, 25 Friv 2008 (UTC)
Grazzi pâ spiegazzioni! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 03:53, 26 Friv 2008 (UTC)

La storia vera dâ nostra ìsula[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, mettu ccà sutta l'appellu ca fici Santu:

Tuttu lu pirìudu ca và di l'annissioni dâ Sicilia â Casa Savoia (sbarcu di Garibbardi) nzinu a oggi, havi bisognu di èssiri sviluppatu e, pi quantu pussìbbili, havi bisugnu di èssiri cuntata la stòria vera. Picciò vi dìciu: facemu ricerchi ntâ riti, ntê libbra (ma no ntê libbra di scola ca cùntanu barzilletti), unni putemu e circamu di scrìviri la viritati dâ stòria dâ nostra terra. Salutamu! --Santu 07:15, 27 Friv 2008 (UTC) Fonti

Mi parsi assai mpurtanti stu missaggiu beddu di Santu e pirchissu lu vosi abbanniari. Salutu a tutti li siciliani ca àmanu la nostra terra e la nostra cultura! Semu nu pòpulu pi sempri! --Sarvaturi 10:49, 28 Friv 2008 (UTC)

Putemu fari la nostra Festa di qualitati cû scopu di criari e/o amplificari/mangificari li vuci didicati â storia dâ Sicilia. Pò cùrriri pi na simana (o dui) duranti la quali ni didicamu a scrìviri sulu ntra stu tema. Chi nni pinzati? --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:09, 28 Friv 2008 (UTC)
Putemu usari stu template:



  • Mi pari na bona pinzata chidda di Pippu, pirò 15 jorna mi pàrrunu picca, datusi ca semu picca l'utilizzatura ca travagghiunu cu maggiuri friquenza (ora si juncìu macari lu novu utenti "Patriota", ca mi parsi nitirissatu macari iddu â "stòria dâ Sicilia"). Dicissi picciò di fari la Festa di qualitati pi nu pirìudu di un misi.

N'àutra cosa: lu template ca signaliau Pippu mi pari bonu e nnicatu ô scupu, ma unni lu mittemu ? N testa o n cuda a l'artìculi ca pàrranu dâ Sicilia ?

N'àutra cosa ancora: pi ricramizzari la Festa di qualitati, lu template fussi bonu si vinissi misu, in quarchi modu, ntà paggina principali (armenu pû piriùdu ca si ntenni fari durari la Festa dâ Storia Siciliana) Chi ni pinzati ? Si siti d'accordu, lu nostru tècchinicu nfurmàticu Melos hà pinzari unni mèttiri lu template ntâ pàggina principali. Salutamu! --Santu 11:25, 29 Friv 2008 (UTC)

    • Scrittu dopu: appi n'àutra pinzata! Pinzai di mèttiri lu "template di Pippu" (o n'àutru simigghianti) ntê pàggini di discussioni di l'utenti siciliani dâ wikipedia taliana . Cu ssa scaciuni ricramizzamu la wikipedia siciliana a ddà banna e videmu si nni putemu purtari quarchi dunu a ccà banna. Salutamu!--Santu 11:35, 29 Friv 2008 (UTC)
Ciau Santu - sunnu tutti suggirimenti boni - pû ricramu mi parissi meggiu mintìrilu ncapu dâ pàggina, ca è megghiu sidd'unu lu putissi vidiri chiaru chiaru. Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 11:41, 29 Friv 2008 (UTC)
Ok macari pi mia, 1 misi è bonu. A la pàggina principali ci pensu iù. Intantu haiu stallatu li classi mancanti pi lu template di la festa. Salutamu :=) --Melos 12:22, 29 Friv 2008 (UTC)
Salutamu carusi, chista è na bona idèa pì allargari li vuci ca arriguardunu la storia dâ sicilia, cuntribbuemu a spanniri la viritati storica ca pì troppu tempu, pì quantu arriguarda la Sicilia, ha statu ascurata. --Patriota 21:22, 29 Friv 2008 (UTC+1)
Salutamu, macari pi mia è na cosa bona sta pinzata. Videmu quali cuntribbutu mi veni megghiu a dari, mi pigghiu l'adenza intantu d'anfurmàrimi e scrìviri: Straggi di Bronti, Banditìsimu sicilianu, Liggi Pica e La rivorta dû 7 e menzu di Palermu. --Anakletos 14:02, 2 mar 2008 (UTC)
Salutamu. L'idèa di na festa dâ qualità pi lu misi di marzu è na bona idea! Pseru di cuntribbuìricci puru iu. Salutamu. --Peppi 15:37, 2 mar 2008 (UTC)
  • Ciau a tutti, mi piaci assai assai st'idìa bona dû "Festival dâ qualitati" pi l'artìculi supra la storia dâ Sicilia. Vi mannu li mè cumprimenti pi lu beddu travagghiu ca facìstivu st'ùrtimi jorna. Quannu pozzu cuntribbuisciu puru ju. Vi salutu. --Sarvaturi 09:39, 4 mar 2008 (UTC)

Catigurìa:Storia siciliana[cancia la surgenti]

Taliannu li sutta-catigurìi c'asìstinu ntâ wikipedia taliana, m'addugnu ca nuiàtri nn'avemu sulu una sutta-catigurìa: Catigurìa:Re siciliani. Facirmenti putemu usari armenu dui sutta-catigurìi di cchiù: Catigurìa:Sicilia antica (chi pò cuntèniri vuci nzinu â caduta dû mperu rumanu); e Catigurìa:Sicilia dû mediu evu (o quarchiccosa sìmili, jennu di l'èbbica gòtica nzinu a l'èbbica spagnola, zzoè lu sèculu XVII). Pû restu, o usamu n'àutra catigurìa comu (Catigurìa:Regnu di Dui Sicili e/o usamu Catigurìa:Storia siciliana. Chi nni pinzati? Forsi cu tempu ni vennu pi testa àutri idei pi sutta-catigurìi. Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 09:33, 1 mar 2008 (UTC)

Parrata nuscana[cancia la surgenti]

  • Lu patru è muortu accisu. Mi sendu tuttu accisu.
  • Si n'è ghiutu r'acìtu.
  • Sandu Vitu! sì allupatu?
  • E' annigliatu lu munnu cu ssu fuocu
  • Tengu rui arburi r’alivu.
  • La prim'acqua r'austu, viernu è a Nuscu.
  • Binirica! Che bellu puorcu aviti crisciutu.
  • Quannu siendi na cambana e nun siendi l'ata, tu nun sai queru chi sona.
  • Mi fa malu la capu. Frangiscu è lu capu banda.
  • Vaci circannu la limosina
  • Mamma coci la pasta. Si ti mitti troppu vicinu, ru fuocu ti coci.
  • Cristu m'ha mannatu sta croci.
  • La vacca rici curnutu a lu ciucciu.
  • Costa chiù lu cupierchiu ca la ciucculatera.
  • Na cascia chiena ri panni e na figiola ri quinnici anni.

Ciau a tutti, chistu nun è sicilianu ma ci pari assai. È lu dialettu nuscanu (parratu a Nuscu n pruvincia d'Avellinu, ntâ Campania). Pi chiddi ca sunnu curiusi, putiti jiri a lèggiri quarchi palora d'a ddà banna pi vìdiri li simigghianzi funètichi e li diffirenzi lissicali ntra sta parrata campana e lu sicilianu. Salutamu! --Sarvaturi 11:22, 4 mar 2008 (UTC)

Ciau Turiddu - mi pari sicilianu daveru! Havi quarcchicosa 'n cumuni cû dialettu cilintanu - veni di sti banni? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 12:14, 4 mar 2008 (UTC)
Ntirissanti!! Nu sapiva chi a Nuscu pàrranu na varianti dû sicilianu! --Peppi 15:29, 4 mar 2008 (UTC)
  • Ciau a tutti, sugnu cuntentu ca vi piacìu sta parrata di Nuscu. P'arrispùnniri a tutti, sapemu ca tanti parrati di tipu sicilianu (zoè cû stissu sistema vucàlicu, rutacismu, ecc.) sunnu parrati a lu cuntinenti e n particulari ntâ Calabbria centru-miridiunali, ntô Salentu (parti miridiunali dâ Riggiuni Pugghia), nta lu Cilentu (Pruvincia di Salernu, parti sud-uccidintali dâ Riggiuni Campania) e ora sapemu ca macari a Nuscu (cumuni ntâ Pruvincia d'Avellinu, parti centru-urientali dâ Riggiuni Campania, zoè versu lu cunfini cu la Riggiuni Basilicata) si parra na parrata di tipu sicilianu. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 23:40, 12 mar 2008 (UTC)
  • chistu assumigghja o Calabbrisi settentrionali, chi faci parti d'a famigghja napulitana (fannu u tempu perfettu simili o passatu prossimu italianu, ambeci ca simili o passatu remotu italianu). Sembra oguali all'atri dialetti IEM (italianu estremu meridionali) sulu pecchì i frasi su selezzionati. Ma si nci sarrènu frasi longhi e complicati (tempi diversi, macàri non indicativu), si notarrìa ca a grammatica è diversa. Poi, siccomu ca simu tutti neolatini, a fini tutti i grammatichi su simili (non uguali); u stessu vali po spagnolu, si si sceglinu i frasi simili cu l'italianu. Quindi non è IEM, ma faci parti d'a famigghja napulitana. Saluti

Ju vulìa scrìviri di stu pirsunaggiu nurmannu, chi era lu cchiù granni figghiu di Tancredi d'Autavilla doppu di Gugghiermu I (Vrazzu di ferru). Lu talianu è «Drogone» e l'àutri lingui pòrtanu: en:Drogo of Hauteville; fr:Drogon de Hauteville; e nl:Drogo van Apulië. A stu mumentu, la nostra vuci: Munarchi di Sicilia n'ammustra: Draguni d'Autavilla, ma «Draguni» nun mi pari giustu (nun sacciu d'unni veni stu nomu). Mi parissi ca Droguni o Drogu fussi megghiu - chi nni pinzati? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 12:46, 6 mar 2008 (UTC)

Nfatti, pozzu addumannari la stissa cosa pi it:Umfredo d'Altavilla. A stu mumentu Munarchi di Sicilia n'ammustra Unfredu d'Autavilla. L'àutri lingui pòrtanu: en:Humphrey of Hauteville; fr:Onfroi de Hauteville e nl:Humfred van Apulië. Facirmenti «Unfredu» è giustu - quarchirunu lu sapi? Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 12:52, 6 mar 2008 (UTC)
Ciau. Iu suggirissi Druguni d'Autavilla. Simplicimenti pirchì la o taliana si trasforma normarmenti 'n u e la e 'n i. --Peppi 13:19, 6 mar 2008 (UTC)
Grazzi Peppi - e «Unfredu» va beni com'è? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 21:54, 6 mar 2008 (UTC)
Sì. Umfredu mi pari bònu. --Peppi 09:31, 7 mar 2008 (UTC)

ri unni accuminciu?[cancia la surgenti]

salutamu, m'arriggistrai auora auora ie vulissi accuminciari a scriviri na para i paggini, m'aiu liggiutu a grammatica cunsigghiata, ma nun pozzu truari nu liami ppi na paggina ianca... comu fazzu?

modifica: scusati, u truai, chi fissa ca sugnu... putiti macari cancillari stu mè missaiu..

Lingui dû miditirràniu[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, siddu vi piaci scupriri e canùsciri àutri lingui neo-latini dû miditirràniu vi cunzigghiu di liggìrivi "I disgraziati" a cura di "Lisandru Marcellesi" (st'auturi è còrsu e usa lu còrsu miridiunali, zoè la varianti còrsa ca nuiàutri siciliani putemu capiri fàcili).

Fici nu glussariu nicu p'aiutari a capiri comu funziona sta parrata:

  • à (ad, a)
  • par (pi)
  • tena (tèniri)
  • ùn....micca (nun)
  • leghja (lèggiri)
  • essa (èssiri)
  • tandu (tannu, a ddu tempu)
  • ancu (macari, puru, midemma)
  • annant'à (supra)
  • comm'è, cum'è (comu)
  • dinò (di novu, n'àutra vota, arrè, attorna)
  • biotu (vacanti)
  • pudè (putiri)
  • cunnoscia (canùsciri)
  • capì (capiri)
  • maiori (maiuri)
  • nosci (nostri)
  • mettasi (mittìrisi)
  • è (e, e macari)
  • ghjè / hè (è, èni)
  • avali (ora, a stu mumentu)
  • aspittà (aspittari)
  • indù (unni, nduvi)
  • i loca (li lochi)
  • travaddu (travagghiu)
  • aghju (haiu)
  • l'usa (l'usi)
  • tarra (terra)
  • po (appoi)
  • parchì (pirchì)
  • i fiuma (li ciumi / li ciùmira)
  • calchì (quarchi)
  • l’ochja (l'occhi)
  • fammidda (famigghia)
  • ecc.

Si vuliti lèggiri àutri testi (di vari autura còrsi comu a Bartuli, Quiliquini, Durazzo, Galleri, Fazi, Ghjuseppelli, ecc.) scritti nta sta varianti còrsa miridiunali, nn'attruvati ddà:

http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_liste.php?p=0

http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_liste.php?p=10

http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_liste.php?p=20

http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_liste.php?p=30

http://www.matinalatina.com/scritti/scritti_liste.php?p=40

N'àutru testu nicu ca si capisci bonu:

Cinqui Sò (=Cincu Sunnu)

Criatu in 1990 in Aiacciu, Cinqui Sò si cumponi di cantanti pràtichi in i diffarenti modi di a cultura musicali corsa è d’altri musicanti vinuti da i dui spondi di u Maritarraniu. Un’ ambizioni cumuna i movi tutti : impastà a mudernità à i diversi formi di mùsica è di canti chì si tròvani in Corsica di sicuru ma ancu in altri loca maritarranii. Primurosi di fà chì a so arti spichjessi a vita è opposti à l’imàgina di una cultura corsa vituparata da i clichés pittureschi è turìstichi, i membri di Cinqui Sò ani sceltu cù i so canti di sparghja i gioii è i lotti di a so vita cutidiana aduprendu i diviziosi influenzi maritarranii.


Pi nfurmazzioni, liggennu àutri lingui ca assimìgghianu tanticchia a lu sicilianu (funeticamenti) si pò capiri megghiu comu funziona la lingua siciliana. Ussirvannu attentamenti a l'àutri, putemu mparari assai supra comu semu nuiàutri.

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 00:41, 13 mar 2008 (UTC)

Cumunicatu stampa[cancia la surgenti]

Riportu di seguitu a mail spidita oggi, jovidìa 13 marzu 2008, alli ore 10:11, all'Ufficiu Stampa di lu situ www.soniapresidente.it

==============================[cancia la surgenti]

Alla cortese attenzione dell'Ufficio Stampa di www.soniapresidente.it

da essere postato nella pagina di discussione della voce Sonia Alfano della wikipedia siciliana


Gentili Sigg. Massimo Di Martino e Nicolò Conti

ho cercato per almeno tre volte di postare oggi una risposta al thread presente oggi sul Vostro sito www.soniapresidente.it dal titolo "Wikipedia censura Sonia Alfano" senza poterne vedere la pubblicazione. Forse qualcosa non va con i vostri sistemi informatici... non so...

Vi prego dunque di voler cortesemente tenere conto quanto segue da essere considerato come "comunicato stampa" da parte di un amministratore della wikipedia siciliana che verrà postato a breve nella pagina di discussione della voce Sonia Alfano sulla wikipedia siciliana:


Quale amministratore wikipediano ci terrei a far notare che questa enciclopedia libera, per quanto naturalmente perfettibile, rappresenta allo stato attuale quanto di più vicino al <<sapere democratico>> che abbiamo disponibile in questo momento.

Suoi difetti sono ad esempio: 1) l'esistenza di un voto palese; 2) una partecipazione anonima.

mentre dovrebbe essere l'esatto contrario, e cioè avere una partecipazione che identifica i partecipanti e garantisca il voto segreto.

L'anonimità rende purtroppo possibili fenomeni di "arroganza" (che il vostro utente Mauro Mazzone fa notare) e di "censura".

Molti utenti, sentendosi protetti da <<uno scudo invisibile>> si abbandonano ad atteggiamenti prevaricatori.

Tenete anche presente che parte degli amministratori sono minorenni e che si "vendicano" così dello "strapotere" del "mondo degli adulti".

Passare ad una identificazione certa cercando di rendere il voto segreto via internet solleva parecchi lati oscuri a riguardo. Vedi: http://it.wikipedia.org/wiki/Votazione_elettronica#Problemi_di_sicurezza

=[cancia la surgenti]

Il vostro utente "Antonio" fa notare che esiste una wikipedia in siciliano e suggerisce di "inserire la voce là tanto non sarà cancellata".

Terrei ad evidenziare in questa sede che la voce siciliana per "Sonia Alfano" è stata inserita alle 18:15 del 9 marzo 2008 dal sottoscritto che guarda caso è anche uno degli otto amministratori della wikipedia siciliana.

Vedi http://scn.wikipedia.org/wiki/Sonia_Alfano http://scn.wikipedia.org/wiki/Utenti:Maurice_Carbonaro

Non posso però garantire con assoluta certezza che la voce NON verrà cancellata o editata ulteriormente. Se dovessero sorgere eventuali dubbi e dibattiti si prega di utilizzare l'apposita pagina di discussione. Eventuali decisioni da parte di noi amministratori verranno prese in maniera democratica applicando la maggioranza del 50%+1.

Vi ringrazio per il vostro interessamento verso wikipedia ma tenete pure presente che wikipedia si basa su di un contributo volontario e si autofinanzia grazie a donazioni.

Certi di un Vostro interessamento e riscontro colgo l'occasione per augurarvi i miei più sinceri auguri di riuscita della vostra campagna elettorale nel rispetto delle regole del vivere democratico.

Con stima.

-- Maurice Carbonaro

Maurice Carbonaro (msg) 09:15, 13 mar 2008 (UTC)

Caru Maurice canusciu la it.wikipedia e canusciu macari na para di admin. A quantu mi arrisulta na bona parti di l'amministra sunu maggiorenni. Pi quantu riguarda li sistemi di voto esistunu in quantu na pàggina prima di essiri cancillata veni vutata da li utenti ca hanu partecipatu cchiù assai ni lu prugettu. Vogghiu pricisari ca la pàggina (ca ora c'è) fu cancillata pirchì parrava sulu di lu patri e nun si capiva bonu cu fussi. Pi quantu arriguarda la participaioni anonima spessu li cuntribbuti di l'anonimi sunu boni e nicissari pi mannari avanti lu pruggettu. Mi raccumannu inoltri di "NUN SUTTAMITTÌTI MATIRIALI SUTTA COPYRIGHT SENZA PIRMISSU!", pirchì ni stu casu la vuci s'havi a cancillari subutu pi copyviol. --Melos (msg) 11:04, 13 mar 2008 (UTC)

Sonia Alfanu e censura wikipedia[cancia la surgenti]

  • Caro Maurice, non ho capito nulla di cosa sta succedento per questa voce. Intuisco che forse è scaturita una qualche diatriba, ma non capisco cosa sia successo. Ti dispiace fare un sunto degli antefatti ? Ti saluto. --Santu (msg) 09:42, 13 mar 2008 (UTC)
Spiegazzioni

Caru Santu, tantu ppi accumninzari t'addumannu scusa si mi misi a scriviri nta lingua taliana... ma astura ca simu n piriòdu ilittorali ca ci aviemu li lizziona lu 13 e 14 aprili prossimi e ce na puocu di buddellu.
Chi ci putìa scriviri n sicilianu a l'ufficiu stampa?
Forsi avissi duvutu... comunqui si nun m'arrispunnunu ci scrivu attonna ma n sicilianu... sta vota...
Puoi virri tu stissu chiddu ca successi visitannu lu situ www.soniapresidente.it, si ti ni vai a lu forum di discussioni ntitulatu "Wikipedia censura Sonia Alfano".
Si ci su probblema mi poi fari nu squillu a lu ma nummiru di cillulari 338-7245400 e iu ti tilefunu n'arrieri.
Maurice Carbonaro (msg) 10:28, 13 mar 2008 (UTC)

  • Ciau Maurice, nuddu prubbrema. Visitai lu situ www.soniapresidente.it e capii tuttu.

Va beni, st'artìculu supra a Sonia Alfanu mi pari na nurmali biugrafìa, comu a tanti àutri. Si no, s'avìssiru a scancillari tutti li biugrafìi di l'àutri pulitichi taliani: Veltroni, Berlusconi, etc. - Cumunqui haiu prutiggiutu la pàggina di Sonia Alfano e ora la ponnu canciari sulu l'amministratura. Salutamu!--Santu (msg) 10:46, 13 mar 2008 (UTC)

Frasi troppu "italiani"[cancia la surgenti]

Saluti. Notavi ca nta wikipedia siciliana i frasi su italiani, sulu tradotti parola pe parola. Per esempiu:

  • "Nta stu mumentu la pàggina richiesta è vacanti. È pussìbbili circari stu tìtulu nta l'àutri pàggini dû situ oppuru canciari la pàggina ora."

Sarria cchjù giustu:

  • "A pàggina chi voi (voliti) mo' è vacanti. Si poti circari stu tìtulu nta l'àutri pàggini dû situ oppuru canciari la pàggina mo'." --Francescost (msg) 09:51, 13 mar 2008 (UTC)
  • Ciau Francescost, la tò ussirvazzioni nun è sbagghiata ! Ma pirò, cunzìddira ca tanti cosi (speci si parramu di cosi tècchinichi) vìnniru pigghiati , pari pari, dâ wikipedia taliana (oppuru di chidda ngrisi) e traduciuti palora pi palora, comu dici tu, 'n sicilianu. Cô tempu, ni n'hamu addunatu e hamu canciatu li palori.- Ma, t'haiu a diri ca chiddu ca pruponi tu, nun è tantu sicilianu: "mo'" mi pari cchiossai napulitanu ca sicilianu.

Cumunqui, comu è usu ccà, ntâ wikipedia siciliana, grapemu na discussioni supra a chiddu ca dicisti tu e ora vaiu a nfurmari a l'àutri amministratura.

Li mei ussirvazzioni:

  • 1) A pàggina chi voi (voliti) mo' , anveci di Nta stu mumentu la pàggina richiesta è vacanti jù, lassassi: Nta stu mumentu la pàggina.... picchi mumentu nun è traduzzioni dû talianu, ma veni dû latinu "momèntum".
  • 2) Anveci di la pàggina richiesta ..., ci mittissi la pàggina addumannata ...
  • 3) canciari la pàggina mo'  : lassassi ora, oppuru lu scanciassi cu oi; 'n pruvinza di Catania, ntê parti di Jaci, mo voli diri miu (meu).

Salutamu!--Santu (msg) 17:36, 13 mar 2008 (UTC)

  • Mittissi macari ca ô postu di chi, penzu ca si usa chiòssai 'n Sicilia arrispettu a l'autra forma. Supra sugnu d'accordiu cù Santu, è na palora cchiù napulitana ca siciliana (n Sicilia non l'aju ntisa mai). Salutamu! Patŗiota 19:21, 13 Marzu 2008 (CET)
Ju già ca ci sugnu ci dassi n'arrifriscata a lu missagiu viremu chi pozzu fari appena l'haiu prontu ci mettu lu liami cca :=) --Melos (msg) 18:37, 13 mar 2008 (UTC)

Comunqui, u probblema non è sulu sta frasi, ma puru l'atri ... controllati vui e regulativi comu voliti u fati. --Francescost (msg) 18:49, 13 mar 2008 (UTC)

Ciau a tutti. E' veru chi li frasi ponnu appàriri quasi italiani 'n certi casi. E' la cunsiquenza dâ koiné chi aduttammu. Lu sicilianu di ccà è nu sicilianu standard e na vota chi stu cuncettu è accittatu, e na vota chi unu si fà l'abbituddini, nun si su cchiù probblema. Pi esempiu l'articulu. Nti diversi banni si usa u e a, ma nti lu sicilianu standard lu scrivemu lu e la (chi pò dari la mprissioni di na frasi talianizzata). Pozzu assicurari chi è sulu na questioni chi s'apprisenta quannu unu travagghia pâ prima vota 'n sicilianu standardizzatu. Appoi tuttu diventa cchiù facili nti picca tempu. Salutamu. --Peppi 11:55, 14 mar 2008 (UTC)

Capisciu ca na convenzioni nci voli, ma penzu ca si poti usari na convenzioni cchjù simili a' lingua parrata. Nta atri frasi nci su' tempi verbali tipu "Sta paggina havi stata bloccata". Chistu non mi pari propriu lingua parrata, comu sarrìa "Sta paggina fu bloccata" (u tempu cchjù usatu non è chidu compostu, ma chidu sìmprici). Sacundu mia, doppu tantu tempu, si poti cercari u si cangianu i frasi pemm'u si rendi a wiki ccjù "naturali", scrivendu nta na lingua "viva", chi jè chida chi volimu u sarvamu p'o futuru. Si ponnu usari i paroli di tri varianti di IME, per esempiu, "subito" in italianu non avi traduzioni nta tanti parti di Calabria e Sicilia, ma nt'e parti mei, dicimu "viàtu". Si poti usari "viatu", ed evitari quindi u si pigghja direttamenti l'italianu "subito" e cangiari sulu i vocali. Io pensu ca sta koinè avemu u m'a facimu anzemi tutti chidi d'a zona linguistica, non sulu a Sicilia, ancora si poti cangiari tuttu (a wiki poti cangiari sempi) e si stimolannu tanti non-siciliani u scrivinu articoli. Ciao --Francescost (msg) 09:14, 16 mar 2008 (UTC)

Sparti i chistu, avarrìa u si decidi puru quandu si usa a lettera "H". Io scrivarrìa "avi stata bloccata", pecchì non c'è aspirazioni, è sulu "n'imitazioni" i l'italianu. In italianu si usa l'H nt'o verbu avere (comu l'accentu subb'a "è") pemm'u si distingui u verbu aviri d'e preposizioni o congiunzioni.
Esempi: "ho, ha, hai, hanno" (verbi) si ponnu cumpundiri cu: "o" (cong.), "a" (prep.), "ai" (prep. art.), "anno" (chi non è particeda "importanti" d'u discurzu, ma na parola comunqui usata assai).
Nt'a lingua nostra, "havi" si poti cumpundìri cu "avi" (antenati?) chi non è na parola frequenti, e "hannu" cu "annu". Tutti l'atri non hannu bisognu di "h". Forzi si poti scriviri puru, usandu l'accentu (e dassandu l'H sulu cu C e G, u si formanu "Ch e Gh"): "Tutti l'atri non ànnu bisognu di "h"... basta u si trova na convenzioni). Bona jornata --Francescost (msg) 09:20, 16 mar 2008 (UTC)

Livellu d'i varianti d'a lingua "scn"[cancia la surgenti]

  • Ciao e grazzi. Io su calabbrisi, e parru na varianti di italianu meridionali estremu chi jè diversa di chida chi si parra nta Sicilia. Non è di tipu napulitanu comu u calabbrisi settentrionali (aiu assai sperienza nta stu agromentu). Pe "Sicilianu" Ethnolongue intendi tutti i parrati chi ànnu certi caratteristichi grammaticali, e a parti d'a Calabbria i duvi vegnu io è assai "conservativa", forsi cchjù luntana i l'italianu rispettu o sicilianu. Misi puru na discussioni nto circulu subb'a stu fattu. Pecchì si nui calabbrisi meridionali e i salentini puru cercamu na Wikipedia anduvi potimu scriviri, ndi mandanu ccà, e ndi dinnu ca chista è a wikipedia pe tutta a zona linguistica, non si poti fari n'atra wiki, dinnu ca a lingua nostra è d'u gruppu "sicilianu". L'errori è di Ethnolongue, chi avìa u duna n'atru nomi interreggionali e non sulu "sicilianu", pemm'u indica na lingua intereggionali, ma chistu è n'atru discurzu. Ambeci sta enciclopedia pari sulu ca jè p'o dialettu sicilianu, chi faci parti d'i l'italianu meridionali estremu, cu tutti i varianti chi àvi. Mo' nui restammu fora... :( È nu probblema... pe nui...

--Francescost (msg) 18:49, 13 mar 2008 (UTC)

Ethnologue quannu parra di Lingua siciliana (no talianu stremu), fà stu arraggiunamentu: de facto lu sicilianu s'hà sviruppati 'n Sicilia (penza â Scola Siciliana), e l'autri zoni foru "zoni di nfruenza"; penzu ca mancu è sbagghiatu. (Nti la Catalugna, e l'accussì diciuti "Paisos Catalan", cc'è la stissa situazzioni, tantu pì faciriti n'asempiu) Parrannu dâ wikipedia chista, si ponnu fàciri l'articula ntê varianti ca ci sù dô gruppu sicilianu, siddu nun sbagghiu ci sù autri calabbrisa comu a tia ca vanu scrivennu ntô sò dialettu. Salutamu Patŗiota 20:15, 13 mar 2008 (CET)[rispunni]

No saparrìa.. allura nui non parravamu e poi ndi importaru u sicilianu? comunqui, potimu scriviri, ma poi i discussioni pàrranu sulu i sicilianu intesu comu sicilia, e no comu interregionali, quindi, allura avarrenu u si cangia l'impostazioni (tutta a wiki avarrìa u diventa cchjù interreggionali, aprendu i discussioni a tutti i 3 soni chi parranu sta lingua (a partiri d'i paggini principali, chi avarrenu u portanu, per esempiu, puru eventi calabbrisi/pugghjisi). Io dissi a mia, mo vaju u studiu. --Francescost (msg) 19:43, 13 mar 2008 (UTC)

"allura nui non parravamu e poi ndi importaru u sicilianu" no, ca certu; nti na lingua cc'è sempri 'n "centru", ntâ stu casu poti essiri annividuata ntâ Sicilia. Megghiu nun ti sapissi diciri, nun sugnu un linguista, macari quarchidunu tû sapi spiegari chiossai. Salutamu Franciscu! Patŗiota 20:55, 13 mar 2008 (CET)[rispunni]

Ntô Cumpenniu Stilìsticu veni diciutu:

Stu cumpenniu stilìsticu è distinatu sulu a li siciliani. L'àutri utenti (calabbrisi e salentini) hannu la pussibbilità di scrìviri secunnu li règuli ortugràfichi di la propia parlata. P'aviri chiù nfurmazzioni putiti visitari lu Cìrculu calabbrisi o lu Cìrculu salentinu.

comu poi vidiri, pi vuatri calabbrisi hà statu fattu zoccu era pussìbbili fari.

Diciutu chissu, mi liggìi nzoccu hai scrivutu parrannu ntâ wikipedia taliana di "italianu meridionali estremu" e, secunnu a mia, chissu e lu tò sbagghiu ! Lu sicilianu nun è "italianu meridionali estremu", ma è sicilianu. Lu sicilianu, lu napulitanu, lu sardu, lu corsu nun sunnu varianti dâ lingua taliana (tuscanu littiràriu - talianu standard - chidda ca hà statu cutruita a tavulinu), ma sunnu lingui ca nasceru e si svilupparu pê fatti sò (nta st'ùrtimi cent'anni hannu statu nfruinzati dô talianu, ma chista e n'àutra stòria).

Ti dicu la viritati: nun haiu caputu qual'è lu pubbrema ! Picchì si cchiù cuntentu si lu calabbrisi veni chiamatu "italianu meridionali estremu", anveci ca si veni misu comu Lingua siciliana, pari ca pi tia fussi n'affisa?

Ma, mi pari ca hamu canciatu lu tema dâ discussioni (di comu avìa accuminciatu).

Salutamu.--Santu (msg) 20:17, 13 mar 2008 (UTC)


Ccà c'è lu liami pi l'arrifriscata dìtimi chi vi ni pari --Melos (msg) 19:54, 13 mar 2008 (UTC)

  • +1 Mi pari na bona arrifriscata !--Santu (msg) 20:57, 13 mar 2008 (UTC)

Non è n'offisa, sulu sarrìa megghju nu nomi interregionali u indica tutta a lingua. Infatti vui diti ca u calabbrisi è nu dialettu d'u sicilianu, si capiscivi bonu; e u calabbrisi non è sicilianu, ma calabbrisi (pe rispundiri a Santu o all'anonimu chi scrissi ca u sicilianu è sicilianu). IME, o TME ((i)talianu meridionali estremu) non significa ca è na parrata derivata i l'italianu, sulu indica ca è a lingua parrata all'estremità meridionali d'a Penisula. Poi calabbrisi, sicilianu, tarantinu e salentinu indicànnu i dialetti di sta lingua cchjù randi. Chistu è già nu nomi usatu chi non mi nventai io. Sulu ethnolongue poi fici confusioni. Chidu chi vogghju diri io è ca, pe giustu avarria u jè cusì:

Lingua principali: Italianu meridionali estremu (o n'atru nomi qualsiasi, ma interregionali)
Dialetti (varianti - stessu livellu...): Calabbrisi - Sicilianu - Salentinu - Tarantinu

Infatti, tutti intendinu ca chista è a wiki sulu d'a Sicilia, e si presenta cusì, a prima vista. E nto circulu calabbrisi dinnu ca i calabbrisi hannu u dannu na traduzioni in sicilianu (o italianu...) quindi è chistu natru svantaggiu nostru rispettu e siciliani. Comunqui, siccomu stamu facendu ddu' discussioni diversi, ndi creavi n'atra. Grazzi p'a disponibilità u discutimu. --Francescost (msg) 08:23, 14 mar 2008 (UTC)



  • Ciau Francescost (Mastru Cicciu ntâ wikipedia taliana), sta lingua ("Italurumanzu miridiunali estremu" o "Italurumanzu sìculu-càlabbru-salintinu") è chiamata "Lingua siciliana" pirchì la varianti parrata n Sicilia è chidda cchiù "pura" zoè chidda ca havi tutti li particularitàti funètichi cchiù carattirìstichi di sta lingua:

- li "e" nun accintati sunnu assai rari (s'usa sistimaticamenti la "i")

- li "o" nun accintati sunnu assai rari (è quasi sempri na "u"): p'esempiu la parola calabbrisa bedda "meridionàli" ca usasti nun esisti n sicilianu di Sicilia ntô quali c'è "miridiunàli" e "miririunàli". 'Sta "addibbuluta" (affievolimento) vucàlica dî littri nun accintati è assai forti 'n Sicilia, mentri ntô Salentu e ntâ Calàbbria, ci sunnu assai "e" e "o" nun accintati nta li paroli.

- prisenza quasi sistimàtica dâ cacuminali "-ddh-" pi lu gruppu latinu "-ll-" mentri ntô calabbrisi attruvamu 'n friquenza minuri tanti nessi "-ddh-", "-d-", "-r-", "-j-" e puru "-ll-", e mentri ntô salentinu attruvamu 'n friquenza minuri li nessi "-ddh-" e puru "-ll-".

- ecc.

Dunca chiamari sta lingua "Lingua siciliana" nun è un campanilismu: ci sunnu mutivi linguìstici. Sunnu li linguisti nternazziunali ca chiamaru accussì (Sicilian language) sta lingua.

Appoi, la sprissioni "Italiano meridionale estremo", puru si usata di li studiusi, mi pari farsa pirchì lu sìculu-càlabbru-salintinu nun diriva di lu talianu ma diriva suprattuttu dû latinu vulgari + spagnolu + pruvinzali + francisi anticu + nurmannu (+ àrabbu + grecu).

Si lu nomu di sta lingua avissi a canciari, ju la chiamassi "Italurumanzu miridiunali estremu" pirchì sta lingua è un "linguaggiu rumanzu parratu nta l'estrimitati di l'Italia dû Sud".

Appoi dicisti ca tuttu ti pari sicilianu nta sta wikipedia ma ju ti dicu ca nun è la nostra curpa si li calabbrisi ca cullàbburanu sunnu pochi (la majuranza di li cullabburatura attuali sunnu siciliani): nui-àtri siciliani nun putemu ubbligari a li calabbrisi a participari. Arricordu ca li 3 varianti principali di l'Italurumanzu sìculu-càlabbru-salintinu sunnu tutti a lu stissu liveddu: la nostra ntinzioni nun è chidda di mèttiri lu sicilianu a nu gradu cchiù mpurtanti, e putemu diri ch'è tuttu lu cuntrariu pirchì ntô passatu sta wikipedia era scritta suprattuttu n sicilianu e pocu a pocu avemu apertu lu pruggettu a li cuntribbuti n calabbrisi e n salintinu, e avemu criatu puru dui cìrculi pi fari sviluppàrisi li cumunitati calabbrisi e salintini ntra sta wikipedia: U cìrculu d'i calabbrisi e Lu cìrculu de li salentini. Cunfemu ca sta wikipedia nun è sulu pi li siciliani ma ch'è puru pi li salintini (ca nvitamu a cullabburari) e pi li calabbrisi (ca nvitamu a cullabburari) e arricordu ca parramu tutti la stissa lingua.

Salutamu!

P'aviri cchiù assai nfurmazzioni supra lu tema di sta discussioni, putiti lèggiri macari la stissa discussioni ntâ wikipedia taliana: http://it.wikipedia.org/wiki/Discussione:Dialetti_calabresi#Lingua_Siciliana.2C_o_Italiano_meridionale_estremo.3F

--Sarvaturi (msg) 10:41, 14 mar 2008 (UTC)

Io partecipai a chida discussioni. Si nta paggina principali i wikipedia e in generali scriviti "wiki siciliana" i calabbrisi non vèninu, e mancu i pugghjisi, mi pari normali, non sannu ca è puru a wiki loru. Nto circulu calabbrisi nc'è scrittu "ogni cosa avi u jè tradotta in sicilianu o italianu..." quindi mentitivi nt'e panni nostri, ndi mbitati nt'a wiki chi jè puru a nostra (parramu a stessa lingua), ma non simu trattati alla pari... Tutti 'si trasformazioni fonetichi non su sicuru ca nta Calabria su menu accentuati u dannu u nomi "sicilianu" a lingua, chi si unisci grazzi a grammatica principalmenti, nonostanti diversi accenti. Io preferisciu nu nomi chi indica a zona linguistica tipu "italianu meridionali estremu", usatu già (= lingua dell'estremità meridionale dell'Italia) u nomi italoromanzu mi menu pari adattu, sembra na definizioni, comunqui è sempri megghju ca "sicilianu", non pecchì non mi piaci a parola, ma p'e motividi giustizia chi scrissi prima, pecchì u calabbrisi non è sicilianu, su o stessu livellu... U problema fu l'impostazioni iniziali quand l'enciclopedia fu cuminciata. Avemu u scrivimu d'u princìpiu tutti i dialetti o stessu livellu, u facimu nu dialettu unicu. Ormai siti tutti siciliani, e facistivu u sicilianu "unicu", (vui u chjamati "standard", usandu na parola furastèra) e nui atri non avimu tanta forza... Si scrivimu simu in minoranza, ed avimu u traducimu in sicilianu o italianu addirittura nt'o circulu calabbrisi. Poi tuttu u meritu vaci a Sicilia, e non simu motivati u aiutamu "senza gloria".--Francescost (msg) 16:15, 14 mar 2008 (UTC)


  • Ciau Cicciu, sìmu d'accordu ca 'u calabbrisi, 'u sicilianu e 'u salintinu sù ô stissu liveddu (sundu tri varianti di na stissa lingua) e nun volìmu uffèndiri a nuddu ma s'havi a arricurdari ca armenu 50 % d'i pirsuni ca pàrranu 'a nostra lingua pàrranu 'a varianti siciliana, mentri 30 % pàrranu 'a varianti calabbrisa e àtri 20 % pàrranu 'a varianti salintina, e sapendu ca 'a mità o cchiù dâ mità pàrranu 'a varianti siciliana pari nurmali ca dumandamu na "traduzzioni" 'n sicilianu p'ogni artìculu scrittu 'n calabbrisi o 'n salintinu: 'u facìmu perchì sapìmu ca 'a majuranza d'i litturi e cullabburaturi di l'ùrtimi 3 anni sundu siciliani, e pe' iddi fussi assai ngiustu lassari artìculi scritti 'n varianti menu diffusi senza nudda "traduzzioni" 'n varianti siciliana. Se nun ti piaci 'a frasi ca dici ch'è nicissaria na traduzzioni, 'a potìmu livari, e effittivamenti sta frasi è forsi nùtili perchì pozzu dìciri ch'è assai raru ca 'i calabbrisi e salintini làssanu 'a traduzzioni ca dumandamu: ginirarmenti 'a facìmu nui-àtri direttamenti e senza difficurtati (parramu tutti 'a stissa lingua). Vogghiu diri puru ca nun è 'a curpa di nui-àtri siciliani se 'i linguisti nternazziunali hannu scigghiutu 'a palora "Sicilian" e lu còdici linguìsticu "scn" pe' difiniri la lingua càlabbru-sìculu-salintina, e quandu 'a nciclupedìa fu cuminciata nc'èranu sulu siciliani dunca è nurmali ca na grandi parti di stu pruggettu è 'n sicilianu (un sicilianu scrivi 'n sicilianu: chistu è lòggicu), la prisenza di l'amici calabbrisi è ricenti e nun sundu assai: è pe' stu mutivu ca nci sundu pochi artìculi scritti nta 'a varianti calabbrisa. Tu pruponi di fàciri "nu dialettu unicu" (cioè misculari sicilianu-calabbrisi-salintinu) ma chistu nun avìmu 'u dirittu di facìrilu perchì nun sìmu linguisti e perchì 'a Wikimedia Foundation mpunìu a nui-àtri d'usari n'ortugrafìa famusa (cu rifirimenti littirari pricisi) e nui-àtri ca sìmu siciliani avìmu usatu naturarmenti 'i règuli ortugràfichi abbastanti stàbbili d'a littiratura siciliana perchì sìmu siciliani e scrivìmu nta 'a varianti siciliana. 'U sicilianu standard nun l'avìmu nvintatu nui-àtri: fùrunu l'auturi siciliani di vari posti ca s'accurdaru tacitamenti pe' scrìviri tutti nta nu modu abbastanti unificatu, e nui-àtri wikipidiani di Sicilia "cupiamu" stu mudellu littirariu pe' scrìviri nta 'a varianti siciliana: nun nc'è nuddu abbusu. Comu l'ho diciutu nta n'àtra pàggina di discussioni, 'i casi d'a littiratura calabbrisa e d'a littiratura salintina sundu assai cchiù cumplessi di chiddu sicilianu: l'auturi ca scrìvunu nta sti dui varianti (calabbrisi e salintinu) 'u fàcinu secundu 'a funètica lucali d'ogni paisi. Nun è veru ca tuttu 'u mèritu vaci â Sicilia, nui-àtri siciliani avìmu pruvatu tanti cosi pe' mutivari 'i calabbrisi a cullabburari:

1. pe' ogni cumuni calabbrisi è 'u nomu lucali 'n calabbrisi ch'è usatu

2. nc'è nu Cìrculu calabbrisi

3. 'i calabbrisi nci hannu la pussibbilità di criari artìculi scritti 'n varianti calabbrisi d'ogni cumuni (modu di scrìviri lìbbiru)

4. 'i calabbrisi pòssunu criari 'i propi catigurìi (cu 'u suffissu "cal")

Mi pari ca nta stu pruggettu 'i calabbrisi nci hannu assai cchiù libbirtà e autunumìa di nui-àtri siciliani.

(5. E riguardu a me, quandu scrivu a n'amicu calabbrisi usu paroli calabbrisi, e quandu scrivu a n'amicu salintinu usu paroli salintini, allura chistu addimustra bonu ca pe' me tutti 'i tri varianti sundu ô stissu liveddu)

Ti salutu! --Sarvaturi (msg) 21:25, 17 mar 2008 (UTC)

Paggìna Principàli[cancia la surgenti]

Astrattu dû Circulu calabbrisi - missaggiu lassatu lu 2 marzu 2008 di Raf

Àvoji vitti ca 'a paggìna principàli dâ Wikipedia Emiliana-Romagnola havi na finesteddha pulita pe' scegghiri i varianti [1]. Chi penzati vuiautrhi (m'arrivolgiu all'amici siciliani) 'mi si mènti na finestra î chiddi pe' scegghiri i varianti siculofoni? --Rafdimmi puru

Ci damu na rispusta ?? Salutamu!--Santu (msg) 21:42, 13 mar 2008 (UTC)

  • Ciau Santu, lu prubbrema fu arrisurvutu quarchi simana fà:


Ciau Raf, grazzi p'e 'u tò messaggiu, devi scusari a mìa se arrispundu sulu ora (ho assai travagghiu 'st'ùrtimi jorna):

  • Se guardi beni 'a paggina principali dâ Wikipedia emiliana-rumagnola, poi vidiri ca sulu arcuni dî dialetti emiliani e rumagnoli dî centri urbani cchiù impurtanti (Arzân, Bulgnais, Cararìn, Frarés, Mudnés, Piasintëin, Pramzàn, Rumagnòl) sundu rapprisintati. E l'atri dialetti? E 'u sammarinisi? Nun esìstunu? 'U sistema ca ùsanu ntâ Wikipedia emiliana-rumagnola mi pari assai ingiustu.
  • Se guardi 'a paggina principali dâ Wikipedia napulitana, poi vidiri ca iddi mèttunu direttamenti 'i noma napulitani (Abruzzo, Calavria, Lazio, Mulise, Puglia) dî riggiuni taliani, e chistu è farsu linguisticamenti pirchì sulu zoni pìcculi d'ognuna di 'sti riggiuni pàrranu dialetti nfruenzati di 'u napulitanu.
  • Se guardi 'a paggina principali dâ Wikipedia siciliana, poi vidiri ca avìmu prifirutu èssiri cchiù pricisi mittendu li zoni giogràfichi pricisi unni sundu parrati li varianti siculòfuni (Calabbria centru-miridiunali, Salentu, e Cilentu miridiunali) e dintra di 'sti paggini si pòssunu criari suttapaggini pi tutti li varianti di sti zoni. Chistu mi pari giustu e tulliranti dunca pe' mìa è bonu accussì.

Devi scusari a nui-àtri ma pe' ora nun potìmu dari cchiù spazziu a l'amici calabbrisi ntâ paggina principali.

Ti salutu

--Sarvaturi 10:26, 4 mar 2008 (UTC)

Fonti: Varianti siculòfuni ntâ pàggina principali


Mi pari giustu. Salutamu! --RafDimmi puru

Fonti: Varianti siculofoni

  • Mi scusati p'addimuràrimi a sta discussioni assai ntirissanti. Quarchi cummentu miu:
    1. Haiu sempri pinzatu ca è nu veru prubbrema lu parrari di na lingua ntirriggiunali mentri ca la nostra grammàtica, lu nostru cumpenniu stilìsticu, eccetra si dèdicanu suptratuttu a nu sicilianu standard chi nun ha mai statu affirmatu nta nu senzu ufficiali.
    2. La nostra suluzzioni è d'adduminnari ca li siciliani stissi s'accòrdanu ê nostri rèuli di scrittura, e poi li nostri cumpari chi pàrranu l'idiomi parintali di fora â Sicilia si cci scrìvinu li vuci pî soi parrati (comu sutta-artìculi d'artìculu principali), particularmenti pi certi tipi di vuci (nfatti, pi quantu riguarda li cumuna, li siciliani si ponnu fari la stissa cosa usannu la parrata pirtinenti a dda zona).
    3. È veru ca sta suluzzioni duna l'apparenza di mintiri lu sicilianu n gradu cchiù àutu - ma certamenti nun è la nostra ntinzioni.
    4. Facirmenti nun si tratta di na suluzzioni pirfetta, ma p'accamora, nun nn'haiu nudda idia di comu putemu migghiurari la situazzioni.
    5. Pò èssiri ca comu accuminzammu già la festa dâ storia siciliana, sùbbutu ca finisci, putemu nizziari na festa dâ storia di l'Italia miridiunali strema, o quarchiccosa sìmili, duranti la quali li nostri cumpari di ssi zoni ponnu scrìviri vuci pî soi parrati. Ovviamenti, sta suluzzioni sulu pò funziunari quannu cci sunnu li scrittura pi scrivìrili, e forsi avemu già arrivatu a stu passu.
    6. Pi cunchiùdiri, sacciu ca si tratta di nu prubbrema disfìcili, ma avemu pi forza a fari zoccu è gghiè ca la nostra nciclupidìa parissi cchiù lìbbira a tutti chi si sèntinu âppartinìricci. È veru e giustu ca stu prucettu si tratta chiùtostu di nu mudellu linguìsticu ca unu giogràficu (o puru pulìticu - e st'ùrtimu puntu si vali a diri p'ogni manu).
    Salutamu! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 09:13, 14 mar 2008 (UTC)

Ciau a tutti. Li salirnitani parranu napulitanu, giustu ? Nun pàrranu salirnitanu (o forsi pàrranu lu napulitanu cu l'accentu salirnitanu. Li rausani nun pàrranu lu rausanu, ma lu sicilianu nti la parrata rausana. La parrata rausana havi 'n saccu di particularità chi la distinqui dû sicilianu standard (ciovu, ciavi, cciù, ...), ma nun pritenni ô status di lingua. Li calabbrisi di Reggiu o di Gioia pàrranu lu calabbrisi, chi autru nun è chi sicilianu ntâ parrata calabbrisi, pircjhì sincirmaneti nun è accussì diversu e siddu ognunu scrivi ntâ sò parrata tutti ni capemu senza probblema. Quannu quarcunu parra 'n italianu miridiunali stremu, tutti dicemu chi parra 'n sicilianu. Appoi siddu sintemu bonu, putemu arricuanusciri siddu è rausanu, catanisi, calabbrisi, o salintinu. Chista è la raggiuni pi cui pi lingua siciliana si ntenni la lingua chi cu diversi parrati e dialetti è parrata ntî zoni dâ sicilia, dâ calabbria e dû salentu. E sugnu prontu a fari na festa dâ Calabbria pi lu misi di aprili, pi dimustrari tutta l'amicizzia e lu rispettu pi l'amici nostri di dabbana di lu strittu. Salutamu. --Peppi 12:16, 14 mar 2008 (UTC)

Si jiti ccà: cci truvati Tàvula crunulòggica di scritti antichi 'n sicilianu, e putiti vidiri ca ntô 1287 cc'era nu scrittu di nu certu Re Japicu. Staiu pinzannu siddu stu nomu e lu stissu Re Giàcumu, chi succidìu lu Re Petru d'Aragona ntô 1285. Japicu = Giàcumu?? Quarchirunu u sapissi? Salutamu? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 11:58, 15 mar 2008 (UTC)

Si Pippu lu re è Re Giacumu II d'aragona (Jaime II de Aragón forse di ca a miu avvisu l'erruri di japicu) che ntâ sicilia guvirnò cu lu nomu di Giacumu I da lu 1285 a lu 1286.

"Lu re stava aspettandu a Ruggeri Lauria, per sicutari li Franzisi...." . Stu Ruggeri Lauria, nun è autru ca Ruggeru di Lauria ammiragghiu aragunisi dû XIII seculu. http://it.wikipedia.org/wiki/Ruggero_di_Lauria_%28Ammiraglio%29

Salutamu !--Santu (msg) 13:39, 15 mar 2008 (UTC)

Grazzi Melu e Santu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 20:59, 15 mar 2008 (UTC)

Suffissi e prifissi pî tri varianti[cancia la surgenti]

Ciao Sarvaturi, avìa notato ca nc'eranu dui versioni da paggina, pecchì a nu certu momentu jimmu in conflittu d'edizioni. Chista potarrìa esseri na soluzioni pe chida discussioni chi nc'è nto ciruculu! Si potarrìa penzari u si faci a stessa cosa pe diversi paggini, macari aggiungendu nu prefissu chi indica a varianti da lingua di ogni paggina seguendu u stili:

  • http: //scn.wikipedia.org/wiki/prefissu_varianti:articulu

esempi cu l'articulu subb'a l'esperantu:

  • http: //scn.wikipedia.org/wiki/si:Esperantu //versioni siciliana
  • http: //scn.wikipedia.org/wiki/c:Esperantu //versioni calabbrisi
  • http: //scn.wikipedia.org/wiki/sa:Esperantu //versioni salentina

Chistu pecchì scriviri "(articulu n calabbrisi)" nta l'indirizzu dâ paggina è nu pocu scommudu. No sacciu si si ponnu usari i ddu punti ":" comu simbolu, macari si poti usari n'atru simbolu, u concettu è chidu:

  • http: //scn.wikipedia.org/wiki/prefissuVarianti + SIMBOLUiSEPARAZZIONI + NomiArticulu

Grazzi pâ collabborazioni! --Francescost (msg) 17:58, 17 mar 2008 (UTC)

Fonti: Discussioni utenti:Sarvaturi


Ciau Cicciu, ti ringrazziu assai p'aviri pruvatu a truvari na suluzzioni pe' signalari chi varianti è usata nta n'artìculu ma ho quarchi riserva:

1. L'usu d'i prifissi distintivi nun è privistu p'i pruggetti wiki perchì nurmarmenti doppu 'a parti ".org/wiki/" si metti direttamenti nu tìtulu ùnicu di n'artìculu e stu modu di scrìviri 'u ndirizzu web 'n modu "standardizzatu" (tutti 'i pruggetti wikipedia hannu stu sistema) nun si pò cangiari sinnò nci sundu prubbremi cu 'i "bot" (cioè 'i robot ca fàcinu autumaticamenti 'i culligamenti nterwiki) e nc'è 'u rìschiu di fùttiri tutta sta wikipedia e tutti l'àtri wikipedi ca nci hannu ligami a chista.

2. La majuranza d'i lingui ca nci hannu cchiù varianti (comu 'a nostra) ùsanu suffissi distintivi (cioè comu facìmu nui-àtri) o mèttunu 'a nfurmazzioni supra 'u dialettu usatu dintra l'artìculi (cioè comu facìmu puru nui-àtri):

Cervicati (artìculo 'n Calavrese) -> ntèndinu 'u calabbrisi di tipu napulitanu

Abbrùzzë (artìculo 'n abruzzese)


Conan il Barbaro: Custu artìculu est iscritu in Sardu Unificadu.

Conan il Barbaro/campidanesu: Articulu in Campidanesu

Template:Variant


Freschin: Sto articolo l'è scrito en diałeto vicentin (vixentin)

Morbihan: Sto articolo l'è scrito en diałeto venezsian

Densità de popołazsion: Sto articolo l'è scrito en diałeto rovigoto (rodigin)

L: Sto articolo l'è scrito en diałeto bełunexe (belumat)

Praga: Sto articolo l'è scrito en diałeto trevigian


San Zôrz: Artéccol in dialètt bulgnais

Malandrià: Artìcol in dialètt pramsân

Lunzèn, Riòl: Artìcol in dialètt rumagnòl

Gaudio Catellani: Artécol in dialèt arzân


Verri, Napuleoon III, Trataa de Luneville: Cheest artícul al è scrivüü in milanees, urtugrafía clàssica.

Metai alcalitt, Alògen: Cheest artícul al è scrivüü in koiné uçidentala, urtugrafía ünificada.

Cüren: Chest artícol al è scricc in Bergamasch, ortograféa ünificada


'I mè pruposti:

1. Quandu nc'è na virsioni calabbrisa/salintina e na virsioni siciliana ca hannu 'u stissu tìtulu: esempiu "Lupu" (si dici 'u stissu 'n calabbrisi, 'n sicilianu e 'n salintinu) facìmu na pàggina ginirali "Lupu" duvi nci sundu ligami a 'i tri artìculi cu suffissi: "Lupu (Sic)", "Lupu (Cal)", "Lupu (Sal)". Prupognu 'u suffissu "Sic" pe' ndicari 'a virsioni 'n sicilianu standard pe' diffirinziàrilu dû còdici dâ lingua "Scn" (calabbrisi-sicilianu-salintinu) e pe' diffirinziàrilu dû còdici linguìsticu nternazziunali "Si" ch'è usatu pi lu Singalisi (lingua dû Sri Lanka). Prupognu 'u suffissu "Cal" pe' ndicari 'a virsioni 'n calabbrisi pe' diffirinziàrilu di "Ca" ch'è usatu p'u catalanu. Prupognu 'u suffissu "Sal" pe' ndicari 'a virsioni 'n salintinu pe' diffirinziàrilu di "Sa" ch'è usatu p'a pruvincia di Salernu. Sti tri prifissi sundu boni perchì ognunu nci havi 'i tri primi littri dî nostri zoni (Sicilia, Calabbria, Salentu).

2. Pe' l'àtri casi, cioè quandu 'u tìtulu calabbrisi/salintinu è diversu di chiddu sicilianu, nun si scrivi nuddu suffissu.

3. Si devi mèttiri sistimaticamenti 'a "frasi/bandera" (St'artìculu è scrittu 'n...) dintra tutti l'artìculi calabbrisi/salintini pe' nfurmari a 'i siciliani (ca sundu 'i litturi cchiù numarusi) ca nun è na virsioni scritta 'n sicilianu.

4. Se cchiù calabbrisi vògliunu scrìviri 'u stissu artìculu nta parrati calabbrisi diversi, allura 'a pàggina "Lupu (Cal)" diventa na pàggina ginirali calabbrisa duvi nci sundu ligami a l'artìculi calabbrisi: "Lupu (Cal Riggiu)", "Lupu (Cal Catanzaru)", "Lupu (Cal Gioja)", "Lupu (Cal Parmi)", "Lupu (Cal Vibbu)", "Lupu (Cal Crutoni)", ecc.

5. Se cchiù salintini vògliunu scrìviri 'u stissu artìculu nta parrati salintini diversi, allura 'a pàggina "Lupu (Sal)" diventa na pàggina ginirali salintina duvi nci sundu ligami a l'artìculi salintini: "Lupu (Sal Lecce)", "Lupu (Sal Brìndisi)", "Lupu (Sal Cutrufianu)", "Lupu (Sal Taurisanu)", "Lupu (Sal Stuni)", "Lupu (Sal Fragnanu)", ecc.

Chi ndi penzi?

Ti salutu!

--Sarvaturi (msg) 22:26, 17 mar 2008 (UTC)


    • Salutamu a tutti. Secunnu a mia hamu a fari comu hamu fattu nzinu a ora ! Chi veni a diri "Lupu (Cal)", "Lupu (Cal Riggiu)", "Lupu (Cal Vibbu)" ..... ? Cu trasi pâ prima vota non capisci nenti di zoccu vulemu diri cu s'abbriviazzioni. Mi pari assai cchiù chiaru comu hamu fattu nzinu a ora: {{VariantiCalabbria|artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n calabrisi di Parmi (RC)|[[Lupu (artìculu 'n calabrisi di Parmi)]]}}'

Accussì è beddu chiaru, cu trasi leggi chiddu ca havi di lèggiri e ca havi di capiri, e zoè ca St'artìculu è scrittu 'n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu 'n calabrisi di Parmi (RC), vidi Lupu (artìculu 'n calabrisi di Parmi).

Picchì s'hà circari àutri modi, si chistu è già chiaru ?

Salutamu! --Santu (msg) 22:58, 17 mar 2008 (UTC)

Ju diciu ca è nutili cumpricarinni la vita, comu hà statu faciutu nzinu a oi mi pari na cosa pulita e bedda chiara, comu justamenti dici Santu. Salutamu Patŗiota 0:24 18 Marzu 2008 (CET)
(cunflittatu) Ciau a tutti, inanzituttu dicu a Ciccu ca nun si pò fari comu dici iddu picchi li ":" su usunu pi separari lu namespece (wikipedia, aiutu, utenti) da lu nomu di la pàggina (circulu etc etc). Si ci fai casu unenulli veni fora Wikipedia:circulu (si po fari pirchì esisti lu namespace wikipedia). Li namespace ca dici tu canciassiru ma marea di cosi (ca già ha spiegatu Turiddu), in più lu namespace principali ha stari scrittu n sicilianu standard. Pi mia chiddu ca usamu va bonu anche si tutta sa scritta ntô titulu (artìculu 'n calabrisi di Parmi) nun mi piaci, iu abbriviassi comu dici Santu, pirchi li tituli s'hanu putiri attruari subbutu, quindi hanu a siri brevi. Speru ca haiu statu chiaru, si nun si capisci quarchiccosa dicitimillu ca lu spiegu meggliu. Salutamu! --Melos (msg) 23:42, 17 mar 2008 (UTC)
  • Jèu diciarrìa ca û megghiu metudu èsti chiddu prisintatu î Turi comu 'pportunità ô metudu usatu ora, cioè: Lupu e Lupu/Calabbrìsi o Lupu/Calabbrìsi-Parmi. Pecchì 'ntâ stu modu s'èsti cchiu viloci e chiari 'ntô stessu tempu. Chi 'ndi penzati? --RafDimmi puru



Ciau a tutti, grazzi pi chiddu ca scrivìstivu, effittivamenti l'usu dî suffissi ca haiu prupunutu è menu chiaru e liggennu li vostri cummenti, capisciu ca li dui mètudi prifiruti pi li tìtuli d'artìculi sunnu:

  • Suluzzioni 1 (sistema ca usamu attuarmenti): nomu di l'artìculu + nomu dâ varianti + nomu lucali dû paisi:

es.: Lupu (artìculu 'n calabbrisi di Parmi)

es.: Lingua esperantu (artìculu 'n calabbrisi di Rumbiolu)


Utenti pro: Santu, Patŗiota

Utenti contra: Cicciu (titulu scommudu), Raf (nun viloci), Melos (titulu troppu longu)


  • Suluzzioni 2 (sistema usatu ntâ wikipedia sarda): nomu di l'artìculu + (/) + nomu dâ varianti + (-) + nomu lucali dû paisi

es.: Lupu/Calabbrisi-Parmi

es.: Lingua esperantu/Calabbrisi-Rumbiolu

Utenti pro: Raf (cchiù viloci e chiaru), Melos, Pippu d'Angelo, Cicciu

Utenti contra:

Risposta a Santu (Picchì s'hà circari àutri modi, si chistu è già chiaru?): pruvai a circari àutri modi pi li tìtuli pirchì a Cicciu e a Raf ca sunnu calabbrisi nun ci piaci assai la suluzzioni 1 (chidda ca usamu attuarmenti), e dunca circai altrinativi nta l'àutri pruggetti ma pari ca nta stu mumentu l'ùnica altirnativa pussìbbili è chidda pruposta dâ wikipedia sarda (Conan il Barbaro/campidanesu) ca nuiàutri putemu migghiurari mittennu lu nomu lucali dû cumuni (Lupu/Calabbrisi-Parmi).

Risposta a Melos (iu abbriviassi comu dici Santu): Santu nun dissi ca voli usari l'abbriviazzioni, dissi lu cuntrariu zoè è contra l'abbriviazzioni e penza ca s'havi a cuntinuari comu facemmu nzinu a ora (suluzzioni 1).

Risposta a Patŗiota: (è nutili cumpricarinni la vita): Certi calabbrisi si sèntunu lesi, mi pari nurmali ca circamu àutri suluzzioni durèvuli p'accurdàrini tutti (siciliani, calabbrisi, salentini) e certu haiu cumpricatu na picca li cosi ma armenu ora putemu scègghiri ntra li diversi pruposti.

Risposta a Raf (stu modu s'èsti cchiu viloci e chiari 'ntô stessu tempu. Chi 'ndi penzati?): nun sacciu si putemu diri ca la suluzzioni 2 è cchiù chiara di la suluzzioni 1, ma ju dicissi ca la suluzzioni 2 è cchiù nurmalizzata e cchiù curta di la suluzzioni 1.

Tutti l'utenti sunnu nvitati a vutari pi la suluzzioni 1 o pi la suluzzioni 2.

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 19:41, 18 mar 2008 (UTC)

Grazzi Turi pi lu suntu. La sacunna suluzioni mi pari cchiù giusta e spiegu pirchi. Inanzituttu l'usu dô carattiri "/" crea na suttapàggina e ciò è bonu pirchì lu software crea nu liami nnicu iautu ca riporta â pàggina scritta n sicilianu standard. Accussi è viloci truvari la pàggina e è viloci turnari all'articulu standard (usamu lu template standard e la catigurria calabbrisa). Salutamu --Melos (msg) 20:46, 18 mar 2008 (UTC)


  • Ciau Melos, grazzi pi la risposta, vidu ca parri dâ freccia nica ca videmu ntê suttapàggini d'utenti (viditi ccà) ma nun arrinesciu a vìdiri stu tipu di freccia nta l'artìculu sardu Conan il Barbaro/campidanesu allura nun sacciu si chistu funziona nta l'artìculi di scn.wiki. Nun sugnu spertu di sti cosi allura t'addumannu si avemu nu modu pi fari appariri stu tipu di freccia? Grazzi n antìcipu pâ risposta. Ti salutu --Sarvaturi (msg) 21:02, 18 mar 2008 (UTC)
  • +1 zoccu dici Melu è giustu - u «/» è nu caràttiri wikipedianu chi ârrinesci a fari tuttu di zoccu stamu circannu, senza strammiari comu vennu urgannizzati li vuci. Nun sugnu sicuru ca capisciu a dumanna di Turiddu, ma comu n'asempiu: Wikipedia:Circulu/test --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 21:07, 18 mar 2008 (UTC)
  • Ciau Pippu, grazzi pi lu cummentu bonu, hai raggiuni, ma sta freccia nun appari nta Lupu/Calabbrisi-Parmi. Pari ca s'havi a mèttiri nu namespace (Utenti:, Wikipedia:, ecc.) sinnò pari ca nun funziona. Quarchidunu sapi comu fari pi fari appariri sta freccia? Salutamu! --Sarvaturi (msg) 21:12, 18 mar 2008 (UTC)
  • bona sira, quasi quasi mi sentu 'n curpa pe tuttu u casinu chi fici, ma mi sentu u vi ringrazziu assai pô tempu vostru. Io non sacciu si pozzu già votari, ma sarrìa pâ soluzzioni 2 Lupu/Calabbrisi-Parmi. Sulu osservai na cosa, chi jè chista: quandu scrivu "lupu" e cercu a parola, l'articulu "Lupu/Calabbrisi-Parmi" non cumpari ntê risultati dâ ricerca. Forzi sarrìa megghju si doppu dû nomi i l'articulu ci sarrìa nu spaziu? Vogghju diri tipu "Lupu /Calabbrisi-Parmi". I sta manera, cercandu "lupu" avarrìa u si trova puru l'articulu 'n parmisi. Mp' provu u creu a paggina cu stu criteriu, si non funziona, provu macari Lupu Calabbrisi-Parmi. --Francescost (msg) 22:09, 18 mar 2008 (UTC)
  • forsi sugnu io chi no mi règulu cu template e cosi wiki, forzi u probblema mancu nc'è, io vi dezi a preferenza mia (si cunta) mo vaju u dormu, bona notti! --Francescost (msg) 23:15, 18 mar 2008 (UTC)
Junciti lu template {{Vai a|nomu vuci n sicilianu standard}} all'iniziu di la pagina prima di qualunqui codici. Asempiu {{torna a|Lupu}} . --Melos (msg) 23:47, 18 mar 2008 (UTC)



  • Ciau Cicciu e Melu, grazzi pî vostri risposti.

Risposta a Cicciu (l'articulu "Lupu/Calabbrisi-Parmi" non cumpari ntê risultati dâ ricerca): Quannu scrivu "Conan il Barbaro" e ca spinciu "Cerca" ntâ wikipedia sarda trovu Conan il Barbaro/campidanesu nta li risurtati dâ ricerca, dunca nurmarmenti chistu devi funziunari puru ccà nta scn.wiki: si quarcunu scrivi "Lupu" e ca spinci "Va' cerca" nta scn.wiki, devi truvari Lupu/Calabbrisi-Parmi nta li risurtati dâ ricerca. Ju lassassi lu signu "/", mi pari ch'è mpurtanti pirchì duna lu significatu ô tìtulu, cioè Lupu/Calabbrisi-Parmi = "Lupu 'n calabbrisi di Parmi" mentri Lupu Calabbrisi-Parmi mi fà capiri "Lupu calabbrisi di Parmi" o "Lupu calabbrisi di tipu Parmi".

Risposta a Melu: grazzi p'aviri fattu stu template.

Salutamu! --Sarvaturi (msg) 07:37, 19 mar 2008 (UTC)

Ok mi pari ca po jiri. Aspittati a mia ca automatuzzu tuttu e vi spiegu bonu chiddu ca s'havi a fari. --Melos (msg) 13:07, 19 mar 2008 (UTC)


  • Jèu votu pâ secunda soluzzioni picchì notai ca 'ntâ wikipedia sarda cercandu l'articulu principali appari puru chiddu secundariu (cosa chi no' succedi cu û metudu attuarmenti 'n usu). --RafDimmi puru
    • M'assuggettu â maggiuranza ! Bonu pi la secunna suluzzioni. Salutamu.--Santu (msg) 15:14, 19 mar 2008 (UTC)

Resocontu[cancia la surgenti]

Allura haiu appena finutu di nstallari tutti li cosi mancanti pi fari pattiri sta cosa. Purtroppu a nudda banna esisteva na cosa già pronta e quindi l'haiu duvutu fari iù da zeru. Ora comu ora m'affretti a criari li istruzzioni. Allura haiu fattu in modu ca lu template travagghia sulu basta nserirlu e fa tuttu iddu (asempi già canciatu ntâ vuci Lupu) Comi opirari:

  1. Ntâ pàggina principali nseriri {{varianti|nnumuru}}.
Li nnumuri sunu:
  • 1=calabbrisi di Riggiu Calabria (RC)
  • 2=calabbrisi di Parmi (RC)
  • 3=calabbrisi di Montipauni (CZ)
asempiu {{varianti|1}} ni n'articulu scrittu n calabbrisi di Parmi
  1. Ntâ pàggina n calabbrisi p'asempiu mettiri prima {{torna a varianti}} e poi {{variantisub|nnumuru}}.Staiu canciannu li vuci iti a pressu a mia si nun capiti sinnò pruvati a trasiri ntâ chat o scrivitimi ntâ pàggina di discussioni o ccà.

Salutamu --Melos (msg) 22:58, 19 mar 2008 (UTC)


  • Ciau Melu, grazzi assai pi stu un travagghiu ncridìbbili ca facisti! Ora lu nostru sistema funziona cchiù megghiu! Quannu attrovu lu tempu, t'aiutu pi canciari accussì tutti l'artìculi calabbrisi. Grazzi ancora a lu nostru cunzigghieri tècchinicu. Ti salutu. --Sarvaturi (msg) 10:27, 20 mar 2008 (UTC)
  • Provai m'û usu ma 'nci sunnu 'ddu probblemi:

1) Si volissi facìri û cuntrariu: St'articulu èsti 'n calabbrìsi di Parmi (RC) [...] quindi î na paggina 'n calabbrìsi 'n una 'n sicilianu?
2) No' s'era decidutu mi si usa l'autrhu sistema? --RafDimmi puru


  • Ciau Raf, provu a arrispùndiri a te:

1 - 'a frasi curta nta l'artìculu n calabbrisi devi èssiri scritta n sicilianu di Sicilia perchì è rivolta a 'i litturi siciliani ca sundu numirusi: è na nfurmazzioni ca damu a iddi.

2 - No, 'a majuranza votau pe' 'u sistema novu (chiddu usatu nta 'a wikipedia sarda): Lupu/Calabbrisi-Parmi.

Ti salutu

--Sarvaturi (msg) 08:10, 21 mar 2008 (UTC)

  • Arrispundu:

1 - Forsi mi spiegai mali: Si î na paggina 'n calabbrìsi vogghiu 'ggiungiri nu template chi arrimànda â paggìna 'n sicilianu, haju effàri manuarmenti 'nserendu û vecchiu template? Ma m'arrispundu sulu pecchì s'havi effàri 'ntâ stu modu {{variantisub|1}}. Grazzi û stessu! 2 - Si, û sapiva e ora vidu ca funziona correttamenti. Grazzi û stessu e i mè cumprimenti a Melu pô travagghiu chi fici! Ma n'urtima cosa: comu fazzu mi cullegu na paggina disambiguitati pe' varianti calabbrìsi Magna Grecia (artìculu 'n calabrisi) (chi èsti megghiu chiamari Magna Grecia/Calabbrisi)?

--RafDimmi puru



Haiu resu automatichi macari li propusti ultimi di Sarvaturi, haiu scrittu la pàggina di aiutu. Scusati pi lu macello iniziali ma cosi accussi sunu cumplicati e criarli ci volunu na pocu di tempu. Liggiti bona la pagina d'aiutu. La discussioni ntô Circulu è conclusa. Proseguiri ntâ Aiutu:vuci n calabbrisi --Melos (msg) 14:19, 21 mar 2008 (UTC)

bon jornu a tutti.. chissa jè a prima vota ca vaju subbr4a wikipedia e ppi cchissu sugnu 'npocu spratica, accussì vi vuleva addumannari unni pozzu attruvari parti ri testu n'sicilianu ca si ponnu ascutari, speci si jè sicilianu n'pocu chiù anticu! v'arringraziu ppa voscra pacienza, e devu diri ca sta cosa da traduzioni n'sicilianu do situ jè moltu simbatica! a prestu! da 'a sicilia occidintali

Buona Pasqua[cancia la surgenti]

Vi auguru bona Pasqua a tutti pari, bonu travagghiu, salutamu! --Melos (msg) 12:13, 23 mar 2008 (UTC)

Bona Pasqua a tutti! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 13:14, 23 mar 2008 (UTC)
Bona Pasqua a tutti pari! Patŗiota 14:22, 23 mar 2008 (CET)[rispunni]
  • Bona Pasqua. --Santu (msg) 15:08, 23 mar 2008 (UTC)

Ora è attivu l'indirizzu email info-scn@wikimedia.org a lu quali spediri li richiesti riguardanti nfurmazioni o autru supra la wikipedia n sicilianu. --Melos (msg) 17:17, 23 mar 2008 (UTC)

  • Ciau Melos, ma unni arriva lu missàggiu ? --Santu (msg) 17:27, 23 mar 2008 (UTC)
Veni sabbatu ni l'archiviu otrs di la funnazioni wikimedia e veni assignatu nu nummuru pi reperiri subitu lu missaggiu (poi abbiriri http://it.wikipedia.org/wiki/Aiuto:OTRS) ntâ wikipedia tàliana --Melos (msg) 17:42, 23 mar 2008 (UTC)


io sugnu dall'america saluto a tutti i miei paesani

Nomu ìssiri viventi[cancia la surgenti]

No' sarrìa megghiu si i nomu dî speci 'nimali e viggitali fussiru rinomunati cu 'a nomenclatura binòmiali (Es. Lupu = Canis Lupus)? --RafDimmi puru


  • Ciau Raf, effittivamenti a l'inizziu d'u proggettu usàvamu 'i nomi cumuni d'i 'nimali e d'i chianti ma datu 'i numirusi furmi avìmu dicidutu d'usari 'i nomi scintìfici, avìmu faciutu 'i cangiamenti di tìtuli nta 'a catigurìa Chianti e avìmu cuminciatu a facìrili nta 'a catigurìa 'Nimali. Sugnu iu ca 'i cangiu a pocu a pocu, pe' ora avìmu sulu arcuni artìculi di 'nimali cu 'u tìtulu latinu: Lepus europaeus, Engraulis encrasicholus, Lycosa tarentula, Phycodurus eques, Scomber scombrus, ecc. Pe' favuri dammi tempu pe' finiri stu travagghiu. Comunqui pe' "lupu" mi pari ca nun èsti nicissariu aviri 'u tìtulu latinu "canis lupus" perchì 'a furma cchiù diffusa ('n Sicilia, Calabbria e Salentu) è "lupu", e c'èsti 'a furma rara "lubbu" (forsi dirivata d'u spagnolu aquivalenti "lobo") nta arcuni parrati. Ti salutu. --Sarvaturi (msg) 16:11, 24 mar 2008 (UTC)

Canusciti lu sicilianu anticu?[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, vi nformu ca vi putiti lèggiri estratti di testi siciliani antichi (Girgenti, Catania, Missina, Palermu, Sarausa):

  • Stat. palerm., 1343: Et si per avintura alcunu di li cachati vulissi turnari a la misericordia et a lu benificiu di kista cumpangna, sia richiputu, dummodu ki si cherki ki la vita e la cunversacioni ki illu à tinutu poy ki fu cachatu, sia tali ki lu renda dignu iustamenti essiri richiputu; e tali richipimentu non si diia fari, si non per li ricturi, avutundi cunsiglu plu volti e misu in cori di cumpangnia.
  • Stat. catan., c. 1344
  • Stat. mess. (?), 1320
  • ecc.

Li fonti dispunìbbili sunnu chisti:

Pi circari tutti l'estratti di na fonti, abbasta canciari (ntô quatru Google) la rifirenza dâ fonti ca circati (p'asempiu mittennu Lett. palerm., 1349) ma nun canciari la parti "site:http://tlio.ovi.cnr.it/voci/", appoi abbasta spìnciri lu buttuni "Cerca" nta Google. E vi cunzigghiu d'utilizzari la funzioni "Copia cache" di Google pi truvari fàcili l'estrattu/i circatu/i nta li pàggini ca Google pruponi.

Accura, ntô sicilianu anticu s'usava lu nessu spiciali "ch" ca currispunni a na "-cci-" o a na "-ci-".

Mi piaci assai lèggiri st'estratti n sicilianu anticu (l'ortugrafìa è stramma ma familiari, li paroli sunnu antichi ma attuali) speru ca vi piaci puru a vuiàutri.

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 02:30, 25 mar 2008 (UTC)

  • Ciau Sarvaturi, mi piaci macari a mia. Grazzi, mi stàiu arricriannu !
N'àutra cosa: ci succidìu ntâ pàggina principali ? Vidu tuttu strammatu.... li mmàggini tutti ngranniti ca pigghiunu tuttu lu schermu... --Santu (msg) 06:49, 25 mar 2008 (UTC)
  • 'Nteressanti pe' davèru, sunnu nu sciàlu! Comunqu i paggini principali si strambàru, tutti i 'mmaggineddi si 'ngrandiru. --RafDimmi puru
  • Ciau, sugnu cuntentu ca vi piaci lu sicilianu anticu. Putemu nutari ca la lingua nun canciau assai: sti cristiani ca camparu prima di nuiàutri parràvamu quasi comu a nuiàutri. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 07:32, 26 mar 2008 (UTC)

Prublema pàggina principali[cancia la surgenti]

  • Cunfermu prublema wikimedia, i developers hanu canciatu alcuni cosi. Haiu sistimatu, datimi cunfermi ca ora è tuttu appostu. --Melos (msg) 12:26, 25 mar 2008 (UTC)

We need a namespace for projects - Abbisugnamu nu namespace pi li pruggetti[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, l'utenti Raf voli cuminzari pruggetti ma nun avemu nuddu namespace criatu pi chistu dunca iddu s'attrova bluccatu. Avemu a votari (ccà sutta) e appoi li tècnici di wikimedia nni crèanu unu e l'attìvanu. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 22:45, 26 mar 2008 (UTC)

Namespaces richiestu. Aspittamu ca lu creanu --Melos (msg) 12:24, 27 mar 2008 (UTC)

Pro[cancia la surgenti]

Against / Contra[cancia la surgenti]

ma il dialetto col quale scrivete da che parte della sicilia proviene?a me sembra aragonese o comunque provincia di agrigento.mi interesserebbe saperlo.grazie

  • Carìssima Fluriana, chiddu ca scrivemu ccà nun è dialettu, ma lingua siciliana littirària unificata (o standard) avennu comu rifirimentu li granni littirati siciliani, accussì comu veni dittu ntô Cumpènniu Stilìsticu.

Grazzi pi lu ntirissamentu. Salutamu ! --Santu (msg) 13:17, 27 mar 2008 (UTC)

Sicilianu "unificatu" ambeci ca "standard"[cancia la surgenti]

Viu ca a ncunu a sostituzzioni i "sicilianu standard" cu "sicilianu unificatu" nci piaci, quindi non cumbinài sulu danni. Doppu na vacanza tornai, scusati si non dezi l'aguri pe Pasca, ma non era "operativu" (probblemi cu internet); Comu finìsciu nu pocu i lavuru arretratu (5-6 jorna) cuntìnuu u scrivu ncun'articulu e rispundu e messaggi chi mi mandastivu (scusati u ritardu). --Francescost (msg) 09:18, 28 mar 2008 (UTC)

  • Chi volarrìssi 'mi dici cu Viu ca a ncunu a sostituzzioni i "sicilianu standard" cu "sicilianu unificatu" nci piaci, quindi non cumbinài sulu danni. Aundi vidisti 'sta sostituzzioni? --RafDimmi puru
    • Ciau Francescost e ciau Raf, fui jù nta na cunvirsazzioni cu Sarvaturi ca diceva lu mè pinzeri parrannu di "sicilianu standard" e "sicilianu littìrariu unificatu"; si trattava di nu scanciu di idii, accussì comu cuntinuamenti usamu scanciàrini li pinzera nta tanti chistioni.

Jù dissi la me a Sarvaturi e iddu dissi la sò a mia: nenti di cchìu ! Nuddu hà canciantu nenti. Prima di canciari quarchi cosa nta sta wikipedia siciliana, usamu mittìrila a li voti.

Lu fattu ca jù dissi nta ssu scànciu di pinzera ca mi parìa cchiù megghiu chiamari la lingua siciliana "littirària unificata", non voli diri ca arristai cu ssu pinzeri: li cunvirsazzioni, lu scanciu di idii e di pinzera, servunu pròpiu pi cunfruntàrisi cu l'àutri e lu risurtatu dû cunfrontu pò purtari macari a canciari lu modu di taliari la cosa uggettu dû discursu. Si accussì non fussi, ognunu di nuatri arristarìa pi sempri di na sula idìa e nun la canciassi mai e lu pinzeri nun avissi mai nudda evuluzzioni, aristarìa fermu accussì comu a quannu unu veni ô munnu. - L'argumenti purtàtimi di Sarvaturi mi pàssiru ca avìanu na bona funnatizza e chiddi ca ci purtai jù, sugnu sicuru (canuscènnulu), ca macari pi iddu foru uggettu di n'arifrittuta. Ora chi nesci fora di ssù scanciu di idìi ? Nun lu sapemu ! Forsi nenti, forsi quarchi cosa. Salutamu ! --Santu (msg) 13:58, 28 mar 2008 (UTC)

  • Sì, capiscìa. Jèu m'arriferiva a Cicciu pô significatu dâ sò frasi pecchì n'a capiscìa bonu. --RafDimmi puru
  • Volìa sulu u scrivu i saluti i Pasca pecchì non v'i dezi... Siccomu leggivi sta cosa nta discussioni precedenti, aggiungivi nu rigu pecchì nd'avìa discututu cu Sarvaturi e penzava ca forsi ndi parrastivu puru tra di vui; e nta certi discussioni nta stu circulu io usavi sta definizioni a postu di "standard"... E non dissi ca cangiau ncuna cosa, non volìa diri sostituzzioni "ufficiali" ntâ wiki, ma nta l'usu chi fu fattu nta discussioni precedenti a chista (floriana), cioè ncunu accetta u termini. Era comunqui na proposta chi volìa u vi dicu pe vui siciliani (comu nc'accennài a Sarvatuti prima i Pasca, controllati si voliti), cioè u si usa nu termini non furasteru o postu di "standard", chi jè nglisi. A varianti siciliana è a vostra, quindi deciditi vui comu a chjamati. Mastru Cicciu

PS.:Comu fazzu u cangiu u nomi mio direttamenti quandu premu u tastu "firma"?

Non m'arruoddu cchiù comu si chiama,'n sicilianu (catanisi), a cammisa d'a nuci, "mallo" in italianu, mi putiuti aiutari?

Camilleri porta «grolla». Piccittu porta «grolla» macari e li varianti: «grulla», «gròllura», «gròlliri» e «gròlluri». Giarrizzo scrivi:
GROLLA sin. di crusta (crosta). — Connessioni con la lat. grumula (guscio), dim. di gluma, pula, pellicola, scoria.
Ma nun sacciu picchì la «LL» s'arristau (mmeci di mutàrisi n «DD»). --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 23:23, 28 mar 2008 (UTC)

Novi codici calabbrisi, salentini e sicilianu[cancia la surgenti]

Da Discussioni utenti:Melos

Ciao Melos, mi poi diri pe favori quali sugnu i codici d'i varianti d'a lingua quandu vogghju u scrivu n'articulu? Pecchì nta l'aiutu non ci su tutti i varianti (mancanu provinci calabbrisi/salentini e u sicilianu unificatu).--Francescost (msg) 16:41, 29 mar 2008 (UTC)

Pi decidiri li codici e li cunvizioni pi l'articuli forsi è megghiu ca rapu na discussioni ntô circulu accussi videmu chi dicunu l'utri amministratura e l'autri utenti. Attualmenti nun ci sunu pirchì criai sulu chiddi presenti ntâ discussioni. Junciri novi varianti s'havi a discutiri. Pi mia iù evitassi di fari autri varianti pi ogni pruvincia calabbrisi e salintina. Aduttassi lu stessu sistema ca usamu ntô sicilianu da sicilia zoè scrìviri ni n'unica varianti, o per lo meno truari nu puntu d'incontru tra li vari varianti. Stu messaggiu lu riporto macari ntô circulu. Salutamu! :) --Melos (msg) 16:58, 29 mar 2008 (UTC)

Grazzi Melos, ma non crìu ca si poti trovari nu "calabbrisi unicu" pecchì i a Calabbria è assai divisa (guarda ca differenza cu u calabbrisi mio cu chidu, per esempiu, i Raf)... E poi io crìu ca na wiki tipu chista poti aviri na funzioni di "fari vidiri i differenzi" tra i vari varianti a cui è nteressatu. Realisticamenti, chista non poti cumbattìri contru 'na wiki nazzionali comu diffusioniv e qualità di mpormazziòni (tipu wikipedia italiana, chi avi na nformazzioni cchiù completa, pe motivi ovvi e pratichi, armenu pe mmò). Cu jè jè, chi sapi u leji e u capisci u calabbrisi (sicilianu, salentinu), sapi sicuramenti puru u 'taliànu, oppuru natra lingua (si jè figghja/u di emigranti) e quindi trova tutti (o quasi) i mpormazzioni nta natra wiki. Quindi sacundu mia teniri i differenzi è nteressanti d'o puntu di vista linguisticu, e diventa addirittura na funzioni i wiki, pe comu io viu a cosa (differenza = ricchezza). Ma sentimu puru chidu chi penzanu l'atri. --Francescost (msg) 18:20, 29 mar 2008 (UTC)

  • Puru jèu cridu ca èsti megghiu dassàri î varianti, propriu pecchì èsti 'nteressanti dô puntu î viduta linguisticu. 'Noltri û calabbrìsi ô massimu si poti unificari pe' riggìuni (Prov. î Riggiu, Prov. î Vibbu, Prov. î Cosenza, Prov. î Catanzaru, Prov. î Crutoni) oppuru si potarrìa, cu difficurtà, pe' arii etnu/giògrafichi comu 'a

Chiana î Gioja, Costa Viola, Grandi Riggiu, Bovisìa, Locridi, ma cridu ca mancu 'ntâ stu casu î parrati ('ntâ costa viola cangianu tantu) sunnu diversi. Si si vularrìssi basari su littiràti no' si potarrìa mancu pecchì (basta vidiri Calabria 'ntâ Wikiquote) cangia tutta 'a parrata.

SOLUZZIONI: Si potarrìa usàri 'a parràta î capulocu î pruvincia pe' l'unificazziuni dî pruvinci. 'Nci sunnu 'ddu motivi:
1)'Ntâ ogni parràta lucali 'nci sunnu 'ncongruenzi - Es. L'usu î "èsti" 'ntâ parràta parmisana putarrìa essìri obsoletu o 'ddirittura estraneu ('ppartinenti sulu ô riggitanu) basta vidiri û cangiamentu fattu 'ntâ na paggìna î n'anonimu parmisanu.
2)'Ntâ parràta "pruvinciali" 'nci sunnu cchiu prubbabbilità d'omuggenità trovandu cchiu facirmenti littiràti î 'dda cità. --RafDimmi puru

sacundu mia a soluzzioni nc'è già, e jè chida "provincia + (eventualmenti) località o cumuni" (esempiu, l'articulu di l'esperantu). Nc'è tuttu chidu chi servi u si capisci a posizioni giografica: cu 'na cartina (puru nta internet) cu jè nteressatu controlla anduvi è, ed avi tutti i mpormazzioni. Non servi atra fatiga, crìu. Si crea nu codici p'o sicilianu unificatu e unu pe ogni provincia calabbrisi e salentina, e si scrivi a località (senza 3000 codici). Cusì si evita ca ognunu avi u si mbizza nu comprendiu stilisticu, ma scrivi comu nci veni naturali, nta nu dialettu "vivu". --Francescost (msg) 20:12, 29 mar 2008 (UTC)

Ma accusì s'addicentralizza tuttu. Comu fai 'mi traduci nu stessu articulu 'n centu e 'rrutti parrati? Wikipedia èsti 'n enciclupidìa e p'essìri bona havi haviri na lingua unica ô massimu 5 (comu 'ntâ Wikipedia 'Miliana-Rumagnola): 4 pruvinci calabbrìsi (Riggiu, Vibbu, Catanzaru, Crutoni) e 1 salintìna (Lìcci o no' sacciu pricisamenti). Puru si 'ntê provinci calabbrìsi si potarrìa arridùrri pecchì parti dâ pruvincia î catanzaru èsti 'nfluenzata î chidda î Cusenza. Comunqu s'avarrìanu effàri studî cchiù apprufunditi. --RafDimmi puru

uhmm... l'importanti è u nc'è sulu na varianti. Si ncunu a traduci nta natra varianti è bonu, sinnò nenti. Ti fazzu n'esempiu i n' articulu X:
paggina X n varianti sicilianu unificatu (standard, comu voliti, ndi capiscimmu)
paggina X n varianti calabbrisi A (si indica prov. ed eventualmenti località A)
paggina X n varianti calabbrisi B (si indica prov. ed eventualmenti località B) //eventuali, si ncunu a traduci
paggina X n varianti salentina  (si indica prov. ed eventualmenti località)

N'articulu è completu si nc'è sulu na varianti, cu tempu forzi ncunu traduci (o scrivi partendu i zeru) n'atra varianti, sarrìa bellu na varianti pe ogni reggioni. Chista è n'opinioni mia personali, comunqui si penzamu ca nto futuru nci ponnu èsseri cchjù utenti (puru salentini chi mo mi pari ca sugnu pocu), non avimu u facimu atri cangiamenti (pecchì poi puru idi vonnu u sugnu identificati linguisticamenti). E si avi chida uguaglianza tra i varianti chi dezi origgini o bisognu d'i codici (u sapiti ca nci tegnu a chistu). Si poi si riescinu u si trovanu comprendî stilistichi pe ogni provincia chi mentinu d'accordu l'utenti, si ponnu unificari i varianti... ma mo' non ci sugnu sti comprendî, e pemm'u si fannu, nci voli tempu e discussioni. --Francescost (msg) 10:51, 30 mar 2008 (UTC)

  • Û metudu chi dicisti tu èsti chiddu chi usamu ora. Cangia sulu ca 'nc'èsti 'ndicata 'a provenenza. I compendi stilistichi serbinu pecchì 'ddu cristiani chi hannu 'a stessa parrata hannu 'a grammatica uguali ma l'ortugrafia poti essìri diversa e quindi servi û cumpendiu. 'Mbeci usandu 4 lingui documintati bonu pe' via d'autori î 'ddi parti s'arrisolvi tuttu. Arrìpetu, secundu mia èsti megghiu usàri î parrati î pruvincia chi sarrìanu 4 'scludendu 'a pruvincia î cusenza chi èsti î tipu napulitanu. Si 'ncunu dici: "Ma èsti diversa dâ mè parrata." si poti arrìspundiri dicendu ca puru ll'amici siciliani usanu na lingua chi probabirmenti èsti diversa dî parrati locali chi usanu iddhi. Apru na discussioni 'ntô Circulu dî Calabbrisi cu û nomu î "Calabbrìsi Pruvinciali Unicu". --RafDimmi puru
  • Grazzi Raf, ma viu ca ndi fraintendimmu: Û metudu chi dicisti tu èsti chiddu chi usamu ora. Cangia sulu ca 'nc'èsti 'ndicata 'a provenenza. - OK, sugnu d'accordu cu tia - Ma sta discussioni è subb'e codici, non subb'o metudu (leggi i primi nterventi), io infatti su d'accordu c'u metodu attuali (chi decidimmu doppu tanti discussioni!), ma pemmu u si poti applicari, servinu tutti i codici d'i template, e chisti mancanu. Comunqui, puru usandu na parrata provinciali servinu i codici, giustu? Quindi su' 2 discussioni chi non c'intranu una cu l'atra. --Francescost (msg) 13:57, 30 mar 2008 (UTC)
  • Si ponnu evitari Cosenza e Crotoni, io aiu amici d'i tutti i provinci calabbrisi e i frequentai pe anni all'università d'a Calabbria, e non ntisi mai unu d'a provincia i CS o KR chi parra centru-meridionali. Però forzi u confini politicu d'i provinci non è u stessu d'u confini linguisticu (chi o limiti àvi i sfumaturi chi sugnu via di menzu). Nci poti èsseri quindi ncunu paìsi i confini chi àvi na parrata centru-meridionali, quindi si poti scegliri u si sceglinu puru i codici KR e CS (a discrezzioni di cui i faci).

Lu palirmitanu scigghiutu comu "parlata siciliana standard"[cancia la surgenti]

Ciau a tutti, quannu leggiu lu situ LinguaSiciliana.org mi dispiaci assai lèggiri minchiati scritti 'n tuscanu comu chista: "Per la parlata standard si deve prendere quella palermitana. Questa è l’unica scelta naturale perché Palermo è il centro amministrativo, culturale, educativo ed è la città più popolosa ed estesa della Regione Siciliana. Se invece scegliessimo il messinese, ad esempio, alla fine sarebbe un fiasco totale." L'auturi di st'artìculu arbitrariu è lu serbu Aleksandar Simonoviç. Fonti: L'artìculu. Ju sugnu sicilianu e nun accettu sta scigghiuta arbitraria di scrìviri tutti 'n palirmitanu: sta dicisioni pigghiata senza basi linguìstichi seri e senza basi littirari seri havi a èssiri cummattuta. Aspettu li vostri cummenti. Vi salutu. --Sarvaturi (msg) 22:26, 3 apr 2008 (UTC)

Ciau Turiddu - Stu Aleksandar scrivìu stu trattu quattru anni fa, lu ricordu. Si nun mi sbagghiu, vulìa ca s'addivintassi quarchiccosa ca si putissi discùtiri. Si leggi tutta sta saggìstica, si vidi ca iddu cci mintìu quantu ccizzioni ca nun s'assumigghia cchiui la parrata parlimintana. Dunca, forsi comu na basa p'avanzari st'idia di na scrittura unificata, nun cridu ca fici nu travagghiu mali (oramai, semu già assai avanzati e pi certi cosi avemu li stissi reuli comu iddu appi a ddu tempu). Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 04:28, 4 apr 2008 (UTC)

La cosa ca chiossai lassa dubbî è dda sartazzioni di Palermu comu capitali di tuttu e di tutti, nzomma, sti cosi spartunu li siciliani e nnê junciunu comu ammeci avviss'a essiri. Sti prubbrema dâ scigghiuta dâ parrata appoi mancu ci sù, picchì comu addimostra sta wikipedia, nu sicilianu littirariu e unificatu asisti e nun s'ha criari dô nenti. Certu, è obbiu ca na cummissioni linguistica di quannu s'adduta e s'ufficiarizza lu sicilianu (spiriamu ca s'annacanu ssi puliticanta e facissuru na cosa bona â lesta!), macari sulu p'addifiniri la grammatica nti certi ncirtizzi, sirbissi, ma nun è chissu lu prubbrema cchiù grossu. Sabbinirica! Patŗiota 20:43, 8 aprili 2008

Salutamu. Anzituttu m'aviti a scusari pi tuttu stu tempu ca càliai stu bellu spaziu dâ wikipedia siciliana. Vi viru siccati pi daveru pi sta storia dô palirmitanu scigghiutu comu "sicilianu standard" ni lu situ di li virnaculi tuscani e sugnu d'accordu cô cumpari Sarvaturi ca dici ca iè na palora diciuta senza na basi cuncreta e 'rraggiunata. Già arrisutta difficili p'î siciliani di tutti i 9 pruvinci (ma suprattuttu ppi iddi ca comu a mia vivunu fora dâ ggisira) scriviri ntô "sicilianu littirariu" ca, a virità, è praticamenti 'na lingua morta ca nuddu parra cchiù, principarmenti ppi tutti sti diffirenzi nichi ca cci su... pi fari n'esempiu, ppi mmia chi sugnu catanisi è difficili scriviri "lu" ô postu di "'u" (o scriviri "palirmitanu" invece di "palémmitanu") e certi voti ca leggu 'zo cu scrivu facennu forza ppi scriviri nâ manera standard m'addunu ca pari n'sicilianu 'nsittatu scrittu di unu ca n'ô sape scriviri ppi ddaveru; sibbeni ci su sti prublemi lu sicilianu littirariu è chiddu ca si po chiamari "na scigghiuta franca", scigghiuta pô beni di tuttipari, usannu a versioni da nostra lingua quannu iera nô so massimu splenduri senza priviliggiari nuddu e senza fari prifirenzi di pruvincia, cosa ca nun si pô diri pû palirmitanu. --Smg (msg) 23:24, 8 apr 2008 (UTC)
  • Salutamu Stèfanu (Smg) ! Accuntu di vogghiu dìciri ca sugnu cuntenti ca finìu la tò caliata (pi cui nun è catanisi: si dici ca "calìa la scola" lu scularu ca fa n'assenza ngiustificata e ca si nni và pedi-pedi). Appoi mi vogghiu cumprimintari cu tia, picchì vidu ca di l'urtima vota, lu tò sicilianu scrivutu è assai cchiù bonu ! Pri finiri, ti vogghiu dìciri ancora ca lu sicilianu littiràriu nun è "na lingua morta", ma aianzi ! Cu ssa lingua scriveru e scrìvunu li nostri pueti siciliani (di ccà banna e di ddà banna e dô centru dâ Sicilia). Ssa lingua fu usata di Ninu Martogliu (catanisi) e di Giuvanni Meli (palirmitanu - 'n sicilianu littiràriu si scrivi propiu "palirmitanu" e no "palermitanu"), pi muntuàrini sulu dui dê cchìu granni, e tanti assai assai pueti di lingua siciliana. Cu ssà lingua li pueti dìciunu chiddu ca è ammucciatu intra a l'arma e ca cu na lingua ca nun è viva nun si putissi e nun si sapissi diri. Martogliu addipingìu li vuci lijati e ntricati chê cosi dâ terra siciliana: lu sapuri, lu culuri, l'ària, lu rispiru, lu ciàuru (s'avissi scrivutu ntà na lingua ormai muruta, è sicuru ca nun avissi avutu lu stissu risurtatu). E accussì tanti àutri nostri pueti granni, Gnazziu Buttitta pri asèmpiu.
    Pri n'àutru cuntu, chiddu ca tu lamenti dû prubbrema dâ lingua parrata ca nun è sempri pricisa a chidda scrivuta, stu prubbrema nun è sulu dô sicilianu; abbasta sèntiri comu parra 'n talianu nu lummardu, o nu rumanu, o nu sicilianu ! Tutti tri pàrrunu 'n talianu, ma putemu diri ca tutti tri pàrrunu ntâ stissa manera pricisa ? Ugn'unu d'iddu ci metti na funètica diversa, la prunùnzia cancia e càncianu macari li custruzzioni dê frasi ntô discursu. Ma si anveci sti tri cristani si mèttunu a scrìviri, tutti tri scrìvunu â stissa manera (armenu tioricamenti).

Parrannu dû palirmitanu scigghiutu comu "parlata siciliana standard", penzu ca l'auturi di l'artìculu s'appi a fari nfruinzari dô fattu ca lu granni Meli era palirmitanu e ca fu iddu, ntâ stòria cchiù ricenti, ca circau di purtari la lingua siciliana nta l'àutu, cu dignitati la stissa di chidda taliana (e di àutri lingui). E chissu nun lu putemu nijari.
La "sartazzioni di Palermu comu capitali di tuttu e di tutti" (comu dici Patriota) è macari chista dirivanti dô fattu ca Palermu, s'hà diri la viritati, hà statu sempri lu principiu di tutti li cosi ca hannu succidutu ntâ Sicilia, e chissu ntô bonu e ntô malu.

Veni cchiù naturali pri cui è di fora, comu a l'auturi di l'artìculu dinunziatu di Sarvaturi, taliari apprima di tutti Palermu, essennu chista ntô cuntu dâ stòria la citati cchiù famusa; ma nu stùdiu cchiù sèriu, avissi purtatu lu "studiusu" a attruvari àutri cunziddirazzioni. Salutamu a tutti. --Santu (msg) 19:54, 9 apr 2008 (UTC)

N'àutra cosa - bastassi a diri ca Camilleri scrivi ca: 1. li pruvinci di Palermu e Catania pruduceru na granni quantità dî scrittura cchiù granni (chi scriveru pi sicilianu); e 2. la diffirenza ntra la scrittura di ssi scrittura è quasi nenti, zzoè, comu già tanti dìssiru: la lingua littiraria asisti pi chiddi chi la cèrcanu. P'asempiu: pi mia cc'è quasi nudda diffirenza tra la scrittura di Santu Calì e li pruverbi cugghiuti di Giuseppi Pitrè (ricurdànnuni ca iddu scrivìu na grammàtica câ stissa scrittura). Lu cchiù granni prubbrema pi nuiàtri è quannu n'attruvamu dui, tri o puru quattru formi di na palora cumuni. Ma pozzu diri macari ca comu s'attrova diversi formi dû ngrisi parratu 'n Nghilterra, USA, Australia, India, South Africa, etc, scrivemu tutti quanti la stissa lingua (ma spissu cu diffirenzi nichi, p'asempiu: colour e color; o inquiry e enquiry). Poi, la lingua parrata usa sempri li formi accurzati (comu u francisi e tanti lingui), p'asempiu: I'd mmeci di I would, eccetra. Poi stu fattu d'usari lu/la/li mi fa pinzari di l'ulannisi ca si scrivi la forma longa het ma si prununza sempri /'t/. Ma s'attròvanu nu munzeddu d'asempi comu chissi pi tutti li lingui dû munnu - pi chissu lu sicilianu nun è ùnicu, nfatti, è nurmali! Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:06, 9 apr 2008 (UTC)


Ciau a tutti, arringrazziu a vuiàutri ca scrivìstivu li vosti cummenti ntirissanti.

P'arrispùnniri a Pippu, ju diciu ca scègghiri na parrata lucali dâ Sicilia nord-urientali comu na basa ortugràfica di LSU (Lingua Siciliana Unificata) è assai ngiustu, e puru siddu ci sunnu adattamenti ortugràfichi boni (la "d" è sarvata) poi nutari ca:

  • iddu voli usari li dittonghi (p'asempiu "iàutu")
  • voli usari l'ortugrafìa spagnola "cu-" ("cuannu") mmeci dâ "qu-" etimològgica latina.
  • nun voli usari la "j" nizziali (sustituènnula câ "i" sìmprici: iìnchiri, iìri, iittàri, iardinu) mentri tutti sapemu ca la "j" fu usata massivamenti ntâ littiratura siciliana.
  • voli usari sempri la "ns" mmeci dâ "nz" ma tutti sapemu ca stu sonu "ns" nun esisti naturarmenti ntô sicilianu: la prununza "nz" (pinzari, nzinu, ecc.) è la cchiù diffusa.
  • iddu affirmau cosi farsi quannu dissi ca "aceddu" diriva di "oceddu" cu na "a" nizziali: tutti sapemu bonu ch'è suprattuttu na chistioni d'evuluzzioni funètica secunnu li parrati:

"avicèllus" -> "aucèddu" -> "acèddu"/"ôcèddu"/"aucèddu",

comu nta "aurìcula" -> "aurìcchia" -> "arìcchia"/"ôrìcchia"/"aurìcchia"

comu nta "àlterum" -> "àutru" -> "àtru"/"ôtru"/"àutru"

comu nta "salsìcia" -> "sausìzza" -> "sasìzza"/"sôzzìzza"/"sausìzza".

N'àutra cosa, nuddu mi pò accusari d'èssiri urientalista (pirchì la mè famigghia è dû centru) ma mi pari ca puru siddu ci foru vari autura siciliani dâ pruvincia di Palermu, ci foru e ci sunnu ancora assai autura di lingua siciliana ntâ parti urientali dâ Sicilia (CT, ME, SR, RG), comu egghiè sugnu d'accordu ca li diffirenzi nta lu scrìviri nun sunnu tanti.

P'arrispùnniri a Patŗiota, effittivamenti lu sicilianu littirariu e unificatu già asisti dunca nun ci voli usari la parrata lucali di Palermu pi criàrinni unu novu: fussi na pèrdita di tempu e putissi purtari a cunflitti ntra li siciliani dî 9 pruvinci.

P'arrispùnniri a Stèfanu, capisciu ca scrìviri usannu lu "sicilianu littirariu" nun è sempri fàcili pî siciliani di Sicilia e pî siciliani di fora ma sta lingua scritta ju nun la chiamassi "lingua morta" pirchì ti pozzu assicurari ca luntamu dâ Sicilia nta li cumunitati siciliani dâ Francia, dû Belgiu, e dî Stati Uniti dâ Mèrica cuntinuamu a parrari 'n sicilianu strittu e scrivemu ancora 'n sicilianu (li mè cucini dû Belgiu scrìvinu puisìi siciliani, ju dâ Francia scrivu nta scn.wiki, certiduni dî mè amici ca sunnu puru d'urìggini siciliana scrìvinu raccolti di pruverbi siciliani, ecc.) siquennu lu stili bonu bonu dî littirati siciliani e ti pozzu diri ca li diffirenzi (ginirarmenti di tipu funèticu) sunnu picca.

P'arrispùnniri a Santu, effittivamenti lu sicilianu littiràriu nun è "na lingua morta": è lu cuntrariu ca succedi pirchì lu sicilianu scrittu sta addivintannu vivu vivu ntâ riti e ntê media (libbra, jurnali, siti Internet, radiu, cuncerti di canzuni siciliani, partiti pulìtici siciliani, ecc.). Oi c'è un saccu di siciliani ca scrìvinu 'n sicilianu (tiatru, sàtiri, rumanzi, dizziunari, canti, ecc.). Cunfermu ca lu prubbrema dâ lingua parrata ch'è tanticchia diversa di chidda scrivuta, esisti nta tutti li lingui (si ju scrivissi lu francisi comu lu parru allura fussi nu disastru ortugràficu e grammaticali pirchì lu mè francisi parratu è assai nfruinzatu dâ prununza/grammàtica arpitana), ma furtunamenti scrivu lu francisi standard comu a tutti li francòfuni dâ Francia, dû Belgiu, dû Quebec (Mèrica dû Nord), e di lu Maghreb (Àfrica dû Nord).

Vi salutu!

--Sarvaturi (msg) 00:48, 10 apr 2008 (UTC)

Vulissi arrispunniri a Santu, supra a Palermu:

Tu dici ca «Palermu hà statu sempri lu principiu di tutti li cosi ca hannu succidutu ntâ Sicilia, e chissu ntô bonu e ntô malu.»; ma nun è accuddì, fattillu diri. Palermu hà statu la capitali di la Sicilia, certu, ma nun pi chissu hà statu l'unica citati di spissuri, anzi!
Tantu pi faciriti n'asempiu, mai hà statu la capitali "andiscuduta", chissu picchì c'hannu sempiri statu àutri citati mpurtanti: Catania, Missina.
(Nun parrannu di Sirausa ca hà statu la capitali di la Sicilia n ebbica cchiù antica). Missina vineva chiamata Nobilis Caput Siciliae nun pri nenti; o Catania, ca avi l'Univirsitati cchiù antica di la Sicilia, s'ha "jucatu" ccù Palermu sempri la nomina di Capitali Curturali. Nun putemu arridduciri la Sicilia a Palermu, carusi, si facissi nu sbagghiu troppu granni, picchì la Sicilia avi chiossai di sulu na citati. Sabbinirica! Patŗiota 13:28, 12 aprili 2008 (CET)

Scrivìi ancora: Veni cchiù naturali pri cui è di fora, comu a l'auturi di l'artìculu dinunziatu di Sarvaturi, taliari apprima di tutti Palermu, essennu chista ntô cuntu dâ stòria la citati cchiù famusa; ma nu stùdiu cchiù sèriu, avissi purtatu lu "studiusu" a attruvari àutri cunziddirazzioni.- Picciò, macari jù cuntistai l'auturi di l'artìculu.

Comu vidi, caru cumpaisanu miu, nun haiu nudda ntinzioni d'arriddùciri la Sicilia a Palermu. Mi limitai a purtari ccà la spiecazzioni quali puteva èssiri a la spiata di Sarvaturi supra a chiddu ca ni pinzàvumu di l'artìculu scrivutu di ssu straneru.
Salutamu! Liotru "Marca Liotru" macari jù sugnu.

  • Ciau a tutti, grazzi pi li vostri cummenti. Sugnu assai cuntenti di sta discussioni ntirissanti ntâ quali ognidunu purtau argumenti vàlidi e viju ca semu tutti d'accordu: usari sulu una parrata lucali (puru siddu è chidda dâ cità cchiù canusciuta: Palermu) nun è na suluzzioni accittàbbili pi criari la Lingua Siciliana ufficiali. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 10:30, 14 apr 2008 (UTC)

Alfabbetu sicilianu[cancia la surgenti]

Attruvai ntâ riti n'artìculu ntirissanti sùpira li littri ca cumpònunu l'alfabbetu sicilianu e ca dici ca chisti si cumpònunu di 23 littri, datusi ca avemu macari la " dd "" .....
Dici st'artìculu (lu riportu paru paru comu è scrivutu 'n tuscanu littiràriu):... rilevate da Salvatore Camilleri, nel MANIFESTO della nuova poesia siciliana, edito a Catania nel 1989, e da Luigi Sorrento nelle Nuove Note di Sintassi Siciliana. L’alfabeto siciliano si compone di 23 lettere, due delle quali lo caratterizzano: sono la DD, da non confondere con la doppia d che è un segno diverso

La DD rappresenta il suono più caratteristico della lingua siciliana, derivante dal tardo-latino ( capillus, caballus etc. ) talmente fuso nella pronuncia da essere considerato un segno a sé stante e non il raddoppiamento di due d. Infatti la suddivisione sillabica di addivintari, ad esempio, è ad-di-vin-ta-ri, mentre quella di cavaddu è ca-va-ddu.

Ccà lu link dâ pàggina: http://www.poiein.it/autori/2006/2006_07/14_SDcalabrinoDialetto.htm

Chi ni pinzati ? Salutamu ! --Santu (msg) 16:14, 12 apr 2008 (UTC)

Sicunnu mia s'aviss'a nziriri macari stu sonu...ma a stu puntu mi veni nu dubbiu: li funema "tr" e "str" stannu pi cuntu sò (e dunca avissun'a essiri agghiunciuti macari iddi nti l'arfabbetu) o addirivunu di "dd" (e annunca nun s'hann'a agghiunciri) ? Patŗiota 2:50 13 aprili 2008 (CET)



Ciau a tutti dui, comu lu sapiti già accamora nta stu pruggettu siquemu l'ortugrafìi simprificati di li littirati siciliani, ma è veru ca pâ lingua siciliana ufficiali dû futuru forsi li studiusi crèanu littri spiciali (comu ntâ lingua semìtica cchiù vicina: lu maltisi ca ci havi li littri strammi "ċ", "ġ", "ħ", "ż") p'arcuni soni siciliani assai diffusi:

  • "đđ" o "d.d." (ma cu li punti sutta li "d": "cavađđu/cavad.d.u" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "cavaddu/cavadhu/cavaddhu/cavaddru")
  • "sči" o "sĉi" o "sći" ("sčiuri/sĉiuri/sćiuri" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "ciuri/sciuri/çiuri/xiuri/xhiuri")
  • "či" o "ĉi" o "ći" ("pači/paĉi/paći" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "paci")
  • "tŗ" o "tř" o "tŕ" ("patŗi/patři/patŕi" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "patri/pathri/pattri")
  • "dŗ" o "dř" o "dŕ" ("dŗacu/dřacu/dŕacu" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "dracu/dhracu")
  • "sţr" ("nosţru" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "nostru/nosthru/nosciu")
  • vucali ncerta doppu na vucali accintata: "ŷ" ("mònŷcu" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "mònucu/mònacu/mònicu")

E forsi pî soni siciliani menu diffusi:

  • "nğh" o "nĝh" o "nģh" ("lonğu/lonĝu/lonģu" ca ntâ littiratura fu scrittu suprattuttu "longu/lonnu")
  • "š" o "ŝ" o "ş" o "ś" ("šbàttiri/ŝbàttiri/şbàttiri/śbàttiri" ca ntâ littiratura fu scrittu "sbàttiri")

Lu primu prubbrema è ca nuddu ci havi na tastera di computer cu tutti sti sìmmuli.

Lu secunnu prubbrema è ca sti nzinghi ponnu distrubbari la littura.

Dunca è ovviu ca nta scn.wiki avemu a cuntinuari a scrìviri cu lu mudellu ortugràficu ca canuscemu megghiu: chiddu funèticu-etimològgicu usatu ntâ littiratura siciliana e ch'è abbastanti sìmili a chiddi di tipu latinu usati nta l'àutri lingui neolatini: spagnolu, purtuchisi, occitanu, francisi, catalanu, napulitanu, talianu, ecc. e puru siddu lu spagnolu ci havi la "ñ" (gn), lu francisi ci havi la "ç" (ss), e lu tidiscu ci havi la "ß" (ss), prupognu ca lassamu dicìdiri li linguisti (ca sunnu li prufissiunali di sti cosi).

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 11:27, 14 apr 2008 (UTC)

ninnananna antica[cancia la surgenti]

bongiorno e 'bbona duminica, sugnu missinisa ma di origine noticiana. Ceccu na ninnna nanna antica ca mi cantava me'mamma ppi cantariccilla a me' niputi ma... nuddu s'a ricorda!!! Ne sacciu sulu 'na strofa:"...'u papà sinni iu a caccia, ci sparau a na bella beccaccia..." 'a musica avissi a essiri chidda di "A vo " e secunnu mia si cantava a Noto o a Vizzini ('u paisi di me' nannava) Si 'a sapiti, aggiungiti i paroli e a musica!


  • Ciau Janciulina sta ninna nanna la circai a tutti banni (libbra, riti, ecc.), ma nun la truvai. Si voi poi spiari a l'amicu Peppi Coniglioni ch'è di Vizzini e ca canusci bonu lu sicilianu dî sò banni. Speru ch'iddu t'aiuta. Ti salutu. --Turi (msg) 10:33, 14 apr 2008 (UTC)

Bona nova - scn.wiktionary[cancia la surgenti]

Amici amici ca ntâ Wiki siti, oi v'haiu a diri na cosa bedda:

-> Aieri lu Wikizziunariu, dizziunariu scrittu n lingua siciliana, juncìu li 10 000 artìculi!!

A picca a picca staiu agghiuncennu tutti li palori siciliani usati di li nostri pueti (chiddi cchiù famusi) e dintra ogni artìculu portu la/li fonti (nomu dâ puisìa + nomu di l'auturi). Stu travagghiu è longu ma è ùtili pirchì:


1. Oi ni pirmetti di liggittimari li nostri scigghiuti ortugràfichi (p'asempiu nuddu pò diri ca la furma littiraria "lu" nun esisti pirchì lu pueta Santu Calì l'usau ntâ puisìa "Cuntava stiddi e peni, peni e stiddi")


2. Dumani chistu aiuta a li studiusi pi criari la Lingua Siciliana Unificata ufficiali dâ Riggiuni Siciliana autònuma.


Vi salutu. :-)

--Sarvaturi (msg) 10:07, 14 apr 2008 (UTC)


Ma esti viru??[cancia la surgenti]

Picciotti, na spiata vi vogghiu fàciri. Stava facennu ricèrchita incapu lu scritturi VIGO e m'asciài inta la sò pàgghina di wikipedia italiana. Ddà incapu visti ca dici ca era nu poeta, filologo e politico italiano. Mi parsi sgarratu nun sulu picchì nun cunzìddiru li siciliani comu italiani, ma supratuttu picchì iddu nascìu inta lu 1799 quannu nun cc'era ancora st' Italia. Dunca la canciài a lègghiri ...poeta, filologo e politico siciliano e quasi sùbbitu quarchidunu mi scrissi e mi dissi Vero, tuttavia la prassi è quella di considerare italiani i cittadini degli stati preunitari.

Ma chi cci pozzu dìciri a stu cristianu? A mia nun mi pari ghiustu chimàrilu italianu quannu immeci nascìu duranti lu Regnu di Sicilia e passau la magghiuranzia di la so vita abbasciu stu Regnu di Sicilia e poi lu Regnu di li Dui Sicili, ma sulu 18 anni comu n' italianu. Viju ca lu chiamàstivu sicilianu incapu la nostra pàgghina. Vulissi quarchi cunzigghiu pi comu arrispùnniri a st'omu. Grammirzì d'antìcipu.

Micheli 75.21.128.161 (msg) 12:13, 16 apr 2008 (UTC)

p.s. visti nu sgarru di scrittura inta l'abbanniata incima a la pàgghina. Cc'esti scrittu "vostu" a locu di "vostru". Speru ca quarchidunu lu poti azzizzari a viatu.

E li lijami di rifirenna sunnu: http://it.wikipedia.org/wiki/Lionardo_Vigo_Calanna http://it.wikipedia.org/w/index.php?title=Discussioni_utente:75.21.128.161&redirect=no

Iddi dicinu ca è talianu picchì ccà http://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Data/Biografie/Nazionalit%C3%A0 nun cc'èsti la nazziunalitati siciliana (mentri cc'èsti chidda vinizziana p'asempiu), s'aviss'a junciri e appoi nun diciunu cchiù nenti. Salutamu!
Patŗiota 14:28 16 aprili 2008

Avìssimu a fari na prutesta tutti pari e ogn'unu a nomu propiu ntâ Wikipedia taliana: o vènunu cunziddirati tutti taliani (cumpresi li veniti), o cui nun era talianu s'hà diri ca nun era talianu ! Oppuru, comu ntô casu di Vigu, s'hà diri ca fu talianu a partiri dô.... (quannu la Sicilia addivintau taliana). Chi ni pinzati ? --Santu (msg) 13:09, 16 apr 2008 (UTC)

Giustu! Di Fidiricu si dici ca era svevu (câ matri siculu-nurmanna) e no tudiscu o svìzziru, eccetra. Si tratta dû stissu argumentu. Ma sì tu Michiluzzu cu sta dumanna?! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 00:56, 17 apr 2008 (UTC)

Jù accuminciai la pulèmica http://it.wikipedia.org/wiki/Discussioni_utente:Crisarco#Lionardo_Vigo_Calanna Salutamu!--Santu (msg) 19:02, 17 apr 2008 (UTC)

e ccà http://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bar/2008_04_17#Nazionalit.C3.A0_stati_preunitari

--Santu (msg) 20:13, 17 apr 2008 (UTC)

Canta Sicilia![cancia la surgenti]

Ciau a tutti, pi chiddi ca sunnu ntirissati â mùsica ètnica siciliana, attruvai na pàggina ca parra d'arcuni artisti siciliani:

http://www.bielle.org/2008/Articoli/SiciliaPaginadiScambio.htm

Notu ca ùsanu dui voti la palora "lingua" (zoè lingua siciliana) ntê sò artìculi.

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 13:27, 17 apr 2008 (UTC)

Picciotti, fici quarchi canciata a quarchi paggini, ca putiti vidiri intra l'urtimi canciamenti. Pi favuri quarchidunu taliassi chiddu ca fici e azzizzassi li sbagghi. Li template e li cosi accussi nun li canusciu e putissi essiri ca sgarrava certi cosi. Grazzi,

Michiluzzu Scalisi (msg) 09:17, 18 apr 2008 (UTC)

Quarchirunu m'addumannau si ju putissi canciari lu nomu di n'utenti vecchiu chi nun ha visitatu scn.wiki pi quasi tri anni (http://scn.wikipedia.org/wiki/Discussioni_utenti:Pippu_d%27Angelo#Rename_user).

Cci facissi cu piaciri - ma comu si fa?? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:00, 21 apr 2008 (UTC)

ci pensu iù Salutamu! --Melos (msg) 23:23, 21 apr 2008 (UTC)

Statìstica[cancia la surgenti]

Abbasta canciàricci sutta a destra lu nomu, p'asèmpiu anveci di Utenti:Pippu d'Angelo, ci metti Utenti:Sarvaturi, ti duna lu cuntu di quanti criastiani talianu a Sarvaturi, e accussì cu l'artìculi (mintènnucci lu nomu di l'artìculu, accuddì com'è titutalu) . Si pò canciari macari la data (ô centru), anveci di 200803 ci metti 200804 e vidi quanti hannu taliatu a Aprili.

Bravu Pippu ! Attruvasti nu strumentu ntirissanti.--Santu (msg) 17:55, 23 apr 2008 (UTC)

Succomu mi piacìu assai stu strumentu ca portau Pippu, ccà v'ammustru n'asèmpiu di li sò appricazzioni. Salutamu !--Santu (msg) 17:34, 24 apr 2008 (UTC)


  • Ciau a tutti, stu strumentu è assai bonu pirchì putemu vìdiri quant'è ùtili lu nostru travagghiu. Ci sunnu tanti cristiani ca ni lègginu! A picca a picca ci sunnu cchiù cristiani attriviti ca travàgghianu cu nuiàutri. E a l'àutri ci diciu

Nun v'affruntari! Semu un pòpulu granni e ci avemu na lingua nòbbili e rifinata!

Grazzi a Pippu pâ nfurmazzioni e grazzi a Santu pî spigazzioni boni. Penzu a vuiàutri e vi leggiu ogni jornu puru siddu nun cullàbburu assai (a càusa di prubbremi di cunnissioni e di computer). M'arricogghiu prestu. Vi salutu! --Sarvaturi (msg) 10:51, 25 apr 2008 (UTC)


Ciau a tutti. Taliati ccà: Ci sunnu diversi cintinara di pirsuni chi ogni jornu talìanu la pàggina principali!! (Mi pari chi lu liami di Pippu cunta chiddi chi talìanu lu redirect dâ pàggnina principali). Salutamu --Peppi 14:47, 25 apr 2008 (UTC)

Ciau a tutti - m'arricugghìi ora ora (era fora di casa pi quattru jorna) - Peppi ha raciuni! Era sbagghiu miu - mìzzica - quasi 30.000 ni visitaru ntô Marzu! E chi bedd'idia di Santu! Putemu fari lu stissu pâ pàggina principali? --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 07:31, 27 apr 2008 (UTC)

Cuntrazzioni[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Ju vulìa scrìviri quarchiccosa di l'usu dî cuntrazzioni. Pâ majuranza, avemu la rèula ca prifiremu li formi cchiù longhi pâ lingua scritta, ma l'usu dî cuntrazzioni (comu «dî») si tratta di na ccizzioni. La nostra grammàtica porta sta tàula: Sti pripusizzioni si ponnu usari puru cu l'artìculu diterminativu:

Pripusizzioni: + Artìculi: lu = + Artìculi: la = + Artìculi: li = + Artìculi: un =
a ô â ê ôn
cu chî c'un
di d'un
pi p'un
nni nnû nnâ nnî nn'un
nna/nta nnô/ntô nnâ/ntâ nnê/ntê nn'un/nt'un
ntra ntrô ntrâ ntrê ntr'un

Spissu nta sta nciclupidìa si vidi ssi formi: «dô», «dê», eccetra. Nun vogghiu diri ca sunnu sbagghiati picchì chiaramenti sti formi asìstinu nnâ lingua parrata (armenu ntra certi parrati), ma ju avissi pinzatu ca nun avìssiru fari parti dâ lingua scritta. Pi quali mutivu dicu d'accussì? Pi n'asempiu, pigghiamu di + lu. Na vota (e Pitrè lu n'ammustra propiu d'accussì) si scrivìa «d''u». Si vidi sùbbutu ca l'apòstrufi rapprisèntinu li dui littri pirduti e picchì nn'avemu dui littri pirduti, signìfica ca putemu usari lu circunflessu, dunca si finisci loggicamenti cu «dû». È la stissa cosa pi di + la, di + li, cu + lu, cu + la, pi + lu, pi + la, pi + li, eccetra. La ccizzioni si contra quannu avemu, p'asempiu, nta + lu, picchì ntâ lingua siciliana, a + u = o, dunca finemu cu «ntô». Na cosa sìmili succedi cu nta + li, e finemu cu «ntê». Ma di + li avissi a 'ddivintari «dî», e no «dê». Siti d'accordi, o criditi ca forsi staiu p'èssiri troppu strittu strittu? πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 07:07, 29 apr 2008 (UTC)

  • Ciau Pippu, ti vulissi arrispùnniri ma non sugnu priparatu assai nta l'argumentu (jù scrivu 'n sicilianu "a orecchiu"). Sacciu ca quannu accuminciai a scriviri ccà 'n sicilianu, ci addumannai a Sarvaturi chi cosa signidicava stu segnu ^ e iddu m'arripunnìu ccà, unni mi spieca talianu: dai, dagli, dalle (sicilianu: di li -> dê = de = d'e = d' 'e). Si cunzigghia d'usari "dê" o "di li".

Viu macari ca nta lu Wikizziunariu iddu porta sta pripusizzioni articulata "dê" [[2]].

Sicuramenti Sarvaturi è assai cchiù priparatu di mia nta ss'argumentu, aspittamu picciò ca s'arricampa e videmu chi dici (haiu liggiutu nta discussioni ca hà avutu cu àutri utenti ca havi pubbremi di cunnissioni e di computer). Ti vosi arrispunniri pi non lassari lu tò missaggiu gnuratu ! - Ti salutu.--Santu (msg) 15:03, 30 apr 2008 (UTC)

Ciau Santu - grazzi pâ risposta - ammettu ca facirmenti zoccu scrivìi ccasupra nun rapprisenta la situazzioni currettamenti. Aspittamu chi dici Turiddu. Pozzu diri ca Piccittu n'ammustra ca «dê» e «dô» sunnu variazzioni di «dî» e «dû» (ma chissu nun signìfica nicissariamenti ca nun si li ponnu usari). Salutamu! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:22, 30 apr 2008 (UTC)


  • Cari amici, liggìi assai puisìi, pruverbi, canzuni, e àutri òpiri littirari n sicilianu e pozzu diri ca tutti dui furmi sunnu assai usati ntâ littiratura siciliana e cumpàrinu quasi câ stissa friquenza: cû/cô, chî/chê, dû/dô, dî/dê, pû/pô, pî/pê, nnû/nnô, nnî/nnê, ntû/ntô, ntî/ntê, ecc. dunca pi mìa nun c'è nuddu prubbrema siddu Peppi e Santu (e tanti àutri) ùsanu li furmi cuntratti cumplessi "cô", "chê", "dê", "pô", "pê" e nun c'è nuddu prubbrema siddu ju e Pippu (e tanti àutri) usamu li furmi cuntratti sìmprici "cû", "chî", "dî", "pû", "pî". Ntâ lingua scritta, arcuni autura siciliani ùsanu macari "cumminazzioni misti": "dû" e "chê" nta na stissa frasi, "dô" e "pî" nta na stissa frasi, ecc. Penzu ca avemu a sèquiri lu mudellu dâ littiratura siciliana e dunca penzu c'avemu a cuntinuari cu sta divirsitati nta l'usu dî furmi cuntratti. Mi pari ch'è nicissariu c'aggiurnamu ora lu nostru cumpenniu stilìsticu pi nun discriminari a chiddi (Peppi, Santu, ecc.) c'ùsanu li furmi cuntratti cumplessi. V'haiu a diri ca chistu mi fà pinzari a li dui furmi di verbi siciliani ca avemu sempri: pèrdiri/pirdìri, cùrriri/currìri, vìdiri/vidìri, sèntiri/sintìri, èssiri/sìri, pàriri/parìri, scrìviri/scrivìri, mòriri/murìri, ecc. e c'accittamu (criju ch'è lu stissu casu pî dui furmi cuntratti, tutti dui sunnu boni). Vi salutu. --Sarvaturi (msg) 17:44, 3 Maiu 2008 (UTC)


Scrittu doppu: Vi nformu c'aggiurnai la nostra grammàtica mittennu macari l'àutri furmi siciliani c'attruvamu ntâ littiratura siciliana (cô, dô, pô, chê, dê, pê, nnû, ntû, nnî, ntî) e c'attruvamu puru ntô nostru pruggettu:

  • cô (prisenti nta 135 artìculi)
  • dô (prisenti nta 369 artìculi)
  • pô (prisenti nta 1261 artìculi)
  • chê (prisenti nta 167 artìculi)
  • dê (prisenti nta 975 artìculi)
  • pê (prisenti nta 113 artìculi)
  • nnû (prisenti nta 115 artìculi)
  • ntû (prisenti nta 29 artìculi)
  • nnî (prisenti nta 509 artìculi)
  • ntî (prisenti nta 393 artìculi)

Sacciu ca Mastru Piccittu nni sapìa assai supra la lingua siciliana ma quannu iddu dissi ca «dê» e «dô» sunnu variazzioni funètichi di «dî» e «dû» ju nun sugnu d'accordu e mi pari ch'è sulu na chistioni d'evuluzzioni siciliani diversi di na stissa furma latina:

1. de + illum -> de lu -> di lu -> (comu ègum/ègo c'addivintau jègu -> )

2. de + illum -> de u -> (comu ègum/ègo c'addivintau jèu/jò)

Pi cunfirmari zoccu diciu, pozzu diri ca la furma neolatina "dô" l'ùsanu macari li purtughisi (do), li galizziani (do) e li napulitani (do) e sti pòpuli nun pàrranu sicilianu dunca la furma "do" ch'iddi ùsanu nun poti èssiri na variazzioni funètica di "dû" (ch'iddi nun canùscinu) ma veni direttamenti dâ lingua latina: "de illum".

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 08:13, 5 Maiu 2008 (UTC)

Grazzi Turiddu. N'avemu a rènniri cuntu ca ogni vota ca usamu una di ssi formi (o puru la forma longa), âm'a criari li redirect. Salutamu! --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 08:22, 5 Maiu 2008 (UTC)
  • Vabbè, a picca a picca facemu li rinnirizzamenti. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 08:40, 5 Maiu 2008 (UTC)



Salutamu picciotti,
cci vosi agghiùnciri quarchi pinzata mè incapu lu discursu attuali.
Macari eu sbiu tanticchia di la vostra pinzata pi la lingua siciliana, ma sicunnu a mia amu a assìddiri (scegliere) na furma sula pi la lingua scritta. Certu esti na bona idea sèchiri (seguire) fina quant'esti pussìbbili la nostra littratura, parò pi sfurtuna la nostra littratura nun era mai tanta unifurma. E infini cci voli quarchi règula fissata immeci di causu (caos). Parò macari fussi na bona prassi lassari scrìviri a ugnidunu comu voli, ma cunzigghiari, inta lu cumpenniu, na ùnica furma la quali putìssivu vutari anti di assìddiri. Criu ca a picca a picca amu a unificari la nostra lingua, nun sempri a forza, ma a lu mancu (almeno) cu quarchi cunzigghiu grammaticali.
Cci sunnu chiddi ca hannu a vuliri sempri scrìviri la furma ca dìcinu o sintìanu dìciri in famigghia, e accussì chisti li lassamu fàciri senza prubrema. E poi cci sunnu chiddi ca nun hannu prifirenzia e chiddi ca accumènzanu ora a impararisillu lu sicilianu, e accussì chisti putìssiru sèchiri lu cunzigghiu di la Wikipedia. E a picca a picca viditi ca s'hannu a unificari.
E poi pi la furma d'assìddiri. A mia mi pari iustu chiddu ca dissi Piccitto, ca li furmi “dê” e “dô” sunnu varianti funètichi di “dî” e “dû” e lu discursu e lu paraguni ca fici Turi nun mi pàrinu tantu iusti.
Nun canusciu sta furma “de” inta lu sicilianu ma puru siddu cc'era na vota, sicunnu a mia “de 'u” nun facissi mai “dô”, e lu paraguni cu “jeu” e “jô” nun avi senzu. Dicu ca nun avi senzu picchì “jeu” e “jò” sunnu sviluppu intunnu intunnu (completamente) diversi.
“Jeu” fussi la furma antica, dirittu di lu latinu cu tanticchia di mitafunìa, pi via di “ego > eu > jeu”, mentri “jò” fussi la furma muderna, comu dici Ruffino, di lu spagnolu “yo” o l'italianu “io”. Ma sicunnu a mia “jò” nun veni di “jeu” e nun hannu nenti in cumuni pi quantu rivarda la funètica.
Pi “dô” si putissi dìciri ca veni di la furma littraria “da” cchiù l'artìculu accurzatu “u”, comu avimu tanta prova di “a + u” a “o”. Avi senzu ca li purtughisi avìssiru “do” ca lu sò artìculu esti “o” (do > d' o), comu nuautri avimu “dû” di “d' 'u”, comu dici Pitrè. Lu stissu abbali pi lu galizzianu ca avi l'artìculu “o”. E lu stissu abbali pi lu napulitanu ca avi l'artìculu “'o”. Sti cosi nun hannu nenti di fàciri cu lu sicilianu o lu niulatinu picchì avi tanti sèculi ca avimu “(l)u”, e infatti sèrvinu pi iustificari la furma siciliana “dû” (port. de o > do; gal. de o > do; nap. de 'o > do; sic. di 'u > du).
Chi nn pinzati?
Michiluzzu Scalisi (msg) 00:32, 8 Maiu 2008 (UTC)
P.s. E visti la tàvula di li "pripusizzioni" cchiù l'artìculi e nn'aiu quarchi spiata (domanda). Nun capisciu picchì "a + un" faci "ôn" cu lu circunfressu mentri "cu/di/pi/nni/nna/nta/ntra + un" fannu "c'un/d'un/p'un/nn'un/nt'un/ntr'un" cu l'apòstrufu, immeci di lu circunfressu ("cûn/dûn/pûn/nnûn/ntûn/ntrûn")?? L'ùnicu mutivu mi pari fussi picchì inta "ôn", l' u di "un" addiventa o, mentri inta l'autri casi l' "u" arresta. Ma siddu fussi pi chistu, avìssimu a scrìviri "d'a" o "nn'a", picchì l' "a" di l'artìculu arresta e sulu "ntê" inta lu quali l' a addiventa e. Lu senzu nun cc'esti.
Michiluzzu Scalisi (msg) 00:32, 8 Maiu 2008 (UTC)



Micheli,

  • Dicisti: pi sfurtuna la nostra littratura nun era mai tanta unifurma

T'arrispunnu: Pi quantu nni sacciu ju la littiratura siciliana è cchiù uniformi di zoccu tu dici, masinnò nun esistissi sta wikipedia scritta n sicilianu littirariu.


  • Dicisti: sicunnu a mia amu a assìddiri (scegliere) na furma sula pi la lingua scritta

T'arrispunnu: Scègghiri na furma sula pi la lingua scritta fussi n'erruri pirchì fussi jiri contra la littiratura siciliana, e tutti sapemu ca la littiratura siciliana è la basi ortugràfica dû nostru pruggettu.


  • Dicisti: infini cci voli quarchi règula fissata immeci di causu (caos)

T'arrispunnu: T'arricordu ca ci sunnu già tanti règuli e raccumannazzioni fissati (talìa lu cumpenniu). Zoccu tu chiami "càusu", nuiàutri lu chiamamu "divirsitati" e nni semu tutti assai cuntenti e assai orgugghiusi.


  • Dicisti: Parò macari fussi na bona prassi lassari scrìviri a ugnidunu comu voli, ma cunzigghiari, inta lu cumpenniu, na ùnica furma la quali putìssivu vutari anti di assìddiri.

T'arrispunnu: Nuiàutri ca travagghiamu ccà nun semu linguisti (e pi quantu nni sacciu ju, mancu tu sî nu linguista), allura putemu paragunari li scigghiuti ortugràfichi dî cchiù granni autura siciliani pi pruvari a ditirminari li furmi cchiù usati ntâ littiratura ma nun putemu dicìdiri d'ammazzari la divirsitati naturali dâ lingua scritta.


  • Dicisti: Criu ca a picca a picca amu a unificari la nostra lingua, nun sempri a forza, ma a lu mancu (almeno) cu quarchi cunzigghiu grammaticali.

T'arrispunnu: Arripetu ca nun semu linguisti e dunca l'utenti dâ wikipedia siciliana nun ponnu unificari la lingua siciliana.


  • Dicisti: A mia mi pari iustu chiddu ca dissi Piccitto, ca li furmi “dê” e “dô” sunnu varianti funètichi di “dî” e “dû” e lu discursu e lu paraguni ca fici Turi nun mi pàrinu tantu iusti [...] Nun canusciu sta furma “de” inta lu sicilianu ma puru siddu cc'era na vota, sicunnu a mia “de 'u” nun facissi mai “dô”

T'arrispunnu: Pi mìa diri ca “dê” e “dô” sunnu varianti funètichi di “dî” e “dû” è na minchiata, sapennu ca ntô àutu mediuevu li purtughisi, li napulitani, li galizziani, e li siciliani usàvanu tutti la lingua latina, p'asempiu "de illum"/"de illo", allura nun è na cosa stramma siddu c'è "do" nta tanti lingui neolatini. Affirmari ca "de" (di) nun esisti ntô sicilianu è la nzinga ca tu nun canusci bonu lu sicilianu anticu (chiddu dû mediuevu) ntô quali attruvamu "de lu", "de lo", "di lo", "di lu" tutti dirivati dû latinu currispunnenti "de illum/de illo", e ti fazzu nutari ca li furmi siciliani antichi "di lo" o "de lo" ponnu dari macari la furma "dô" ntô sicilianu mudernu. E sepri a prupòsitu dâ furma siciliana "de", ti pozzu diri ca li sprissioni siciliani "prim'e mìa" (prima di mìa), e "de li letti" (di li letti) sunnu usati a Lìpari comu l'addimùstranu li canzuni siciliani "L'alivu saracenu" e "Li Turchi a la Marina" di Benito Merlino.


  • Dicisti: lu paraguni cu “jeu” e “jô” nun avi senzu. Dicu ca nun avi senzu picchì “jeu” e “jò” sunnu sviluppu intunnu intunnu (completamente) diversi

T'arrispunnu: L'urìggini spagnola di "jò" è prubbàbbili ma nun è sicura. Pozzu diri ca lu mè paraguni ntra “jeu” e “jò” (tutti dirivati di « ègo/ègum ») nun è farsu pirchì la palora latina "Dèus/Dèo" (zoè Diu) è prununzata "Djò" (scrittu "Dieu") nta n'àutra lingua neolatina: lu francisi mudernu.


  • Dicisti: quarchi spiata (domanda)

T'arrispunnu: Mi pari ca la majuranza dî siciliani canùscinu lu verbu « spiari » e la palora « spiata », dunca nun era nicissaria sta pricisioni.


  • Dicisti: Nun capisciu picchì "a + un" faci "ôn" cu lu circunfressu mentri "cu/di/pi/nni/nna/nta/ntra + un" fannu "c'un/d'un/p'un/nn'un/nt'un/ntr'un" cu l'apòstrufu, immeci di lu circunfressu ("cûn/dûn/pûn/nnûn/ntûn/ntrûn")? L'ùnicu mutivu mi pari fussi picchì inta "ôn", l' u di "un" addiventa o, mentri inta l'autri casi l' "u" arresta. Ma siddu fussi pi chistu, avìssimu a scrìviri "d'a" o "nn'a", picchì l' "a" di l'artìculu arresta e sulu "ntê" inta lu quali l' a addiventa e. Lu senzu nun cc'esti.

T'arrispunnu: Forsi hai raggiuni pi « ôn » ca putìssimu scrìviri puru « on » e ti nformu ca ginirarmenti usamu lu circunfressu quannu armenu dui littri scumpareru nta na cuntrazzioni : aûriu (auguriu, di « augùrium »), dû (di lu, di « de illum »). Riguardu a l’accentu scrittu, vitti ca scrivisti « assìddiri », « pussìbbili », « règula », « scrìviri », « ùnica », mentri scrivisti « causu », « nuautri » : nun capisciu la lòggica dû tò modu di scrìviri.

Prima di criticari lu modu di scrìviri di l'àutri, assicùrati ca lu tou è currettu.

Salutamu!

--Sarvaturi (msg) 11:35, 9 Maiu 2008 (UTC)

  • La sula cosa ca vogghiu diri (ricurdannu ca ju accuminzai sta discussioni) è ca siccomu cc'era la majuranza ca vulìa cuntinuari accittannu li tri formi (zzoè: dû, dô e di lu), ju m'attrovai cuntentu finiri la discussioni com'era e turnari a lu scrìviri (chi pi mia ha statu sempri la cosa cchiù mpurtanti ca li discursi chi nun si finìscinu mai). D'accussì funziona la wikipedia, e havi a funziunari d'accussì pi forza (massinnò, nun riniscìssimu a cunchiudiri nenti). Pi quantu riguarda la forma «ôn», è veru ca parissi anurmali. Era Giusi (chi nun la videmu cchiui) chi ni nzignau comu usari lu circunflessu (o armenu cunfirmau zoccu sapìamu senza capiri la tiurìa), e zoccu dissi Turiddu è giustu. Dunca, cu «pi un», sulu pi diri, perda sulu una littra, e l'apòstrufu cci basta: «p'un». Ma lassamu jiri st'asempiu picchì la majuranza di nuiàtri facirmenti usamu «pi nu» mmeci di «pi un». Pi quantu riguarda «ôn», n'àutra vota facirmenti usàssimu «a nu». Era ju ca lassai sta forma «ôn» ntâ taula pi dui mutivi: 1. cridìi ca si videva spissu sta forma; e 2. cridìi ca «a un» nun putissi addivintari «a'n» (chi nun haiu vistu mai); ma certamenti, «cu un» pò addivintari «c'un» tranquilmenti. Repetu ca cridissi ca usàssimu chiutostu «cu nu» (chissu mi fa pinzari di Martogliu chi scrissi: Misseri e sceccu cu tutt'a tistera, comu vi l'haju a diri a vastunati! :). Salutamu e nun vi lu scurdati ca lu scrìviri vali cchiù dû discùrriri! (ma capisciu c'âm'a discùrriri ssi cosi ogni tantu :) --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 14:43, 9 Maiu 2008 (UTC)



  • Ciau Pippu, grazzi assai pi stu cummentu mpurtanti e saggiu. L'utenti cchiù giùvini (ju, Micheli, ecc.) di stu pruggettu stamu discurrennu sempri supra cosi senza mpurtanza granni e ni stamu sciarriannu sempri ammàtula e chistu mi dispiaci. Ju macari vurrìa mannari lu stissu missaggiu a tutti l'utenti: avemu a scrìviri senza discùrriri troppu di comu scrivemu pirchì quannu discurremu a longu supra dittagghi ortugràfichi (accenti, ecc.) stamu pirdennu un tempu prizziusu. N'àutra cosa, putemu diri ca ginirarmenti la furma latina "ad" addivintau la furma siciliana "a" puru davanti a li vucali (p'asempiu "a idda", ecc.), ma arcuni autura siciliani ùsanu ancora "ad/ar" (p'asempiu "ad iddi", "ar Àvula", ecc.) e chistu è forsi na nfruenza taliana o è forsi pirchì si dici accussì ntê sò banni. Pi "ôn", capaci ca la nostra palirmitana Giusi (ca fu na pirsuna assai mpurtanti pi stu pruggettu) dicidìu d'usari l'accentu circunfressu pirchì a Palermu ùsanu la pripusizzioni "ad" (dìcinu "ar iddu" o "ad iddu") allura ntâ parrata palirmitana si dici prubbabbirmenti "ad un" o "ar un" cuntrattu nta "ôn": ci sunnu dui littri scumparuti dunca l'usu di lu circunfressu nta stu casu palirmitanu è currettu, ma siddu pinzamu ca "ôn" è la cuntrazzioni di "a un" c'è sulu una littra ca scumpari dunca lu circunfressu nun è ùtili, ma pi mìa è picca mpurtanti siddu scrivemu "ôn" o "on" pirchì nun c'è nu rìsicu di cunfusioni cu n'àutra palora siciliana. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 11:58, 12 Maiu 2008 (UTC)

12.000 artìculi[cancia la surgenti]

Aoggi la wikipedia siciliana arrivàu a 12.000 artìculi e lu 12 millèsimu artìculu vinni scrivutu di , nu novu amicu dâ lingua siciliana. Cumprimenti a iddu. Salutamu !--Santu (msg) 11:16, 9 Maiu 2008 (UTC)

--Santu (msg) 09:22, 11 Maiu 2008 (UTC)
  • Grazzi Melu pi stu logu beddu! Salutamu. ;-) --Sarvaturi (msg) 12:02, 12 Maiu 2008 (UTC)

N'àutra scatula nta la pàggina principali pâ puisìa[cancia la surgenti]

  • Pinzannu, pinzannu...staiu pinzannu ca fussi na cosa bedda aviri n'àutra scàtula appressu di chidda chi cunteni lu Pruverbu dâ simana, câ stissa larghizza comu chissa e la Traduzzioni dâ simana. D'accussì ni finìssimu cu tri scàtuli, una appressu l'àutra, tutti dâ stissa larghizza. Ntra sta scàtula, mi piacissi aviri na riga, o nu versu di puisìa siciliana. Tra tutti li wikipedi, facirmenti fussi na cosa ùnica. Rapprisintassi quarchiccosa mpurtanti pâ nostra lingua picchì ogni sicilianu chi vinissi a nostra wikipedia putissi lèggiri anticchia dâ littiratura siciliana quasi sùbbutu, e putissi sirviri a canciari la mmàggini chi tanti pussèdinu dâ nostra lingua. Siddu l'Artìculu dâ simana addivintassi anticchia cchiù granni, criassi lu spazziu pirfettu pi sta terza scàtula. Fazzu la prova, e forsi mi putiti capiri cchiù fàcili. Putìssimu dari sta scàtula nova nu tìtulu mmagginativu, p'asempiu, sulu pi diri: A versu nostru (chi porta nu significatu duppiu), eccetra. Chi nni pinzati? Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 14:05, 12 Maiu 2008 (UTC)


Penzu ca è na bedda pinzata ! Ncaricamu a lu nostru cunziggheri tèchinicu (Melos) pi criari sta finestra. Salutamu !--Santu (msg) 14:43, 12 Maiu 2008 (UTC)


  • Ciau Pippu e Santu, sugnu d'accordu. È n'ìdia assai bona, accussì scn.wiki addiventa nu puntu di diffusioni dâ puisìa siciliana. Chistu è assai mpurtanti. Vi salutu! --Sarvaturi (msg) 15:51, 12 Maiu 2008 (UTC)

Utenti:Melos/Sandboxpàgginaprincipali inchiti la sizzioni cô liami russu ca appena si po la mettu na pàggina principali :=) --Melos (msg) 21:31, 12 Maiu 2008 (UTC)

  • Grazzi Melu! Mi pari ca sta nova finestra avissi a èssiri la stissa larghizza di l'àutri (pâ simmitria). Signìfica ca n'âm'a limitari a dui or tri righi, ma na lijami pò ammustrari la puema ntera e/o na speggazzioni dû cuntestu di l'astrattu, siddu, p'asempiu, usama na riga di nu dramma o na fàvula, o qual'è gghie. O cc'è na vuci c'ammustra tutti li nostri scelti, e ccà si pò aviri la speggazzioni e/o na lijami chi porta cchiù nfurmazzioni (comu n'artìculu usuali). Si ponnu rigulari ssi finestri ca si stannu tutti pari pirmanenti? Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 22:18, 12 Maiu 2008 (UTC)
  • Usannu la basa di Melu e Santu, accuminzai sta pàggina: Wikipedia:Versu nostru, sulu p'accuminzari - chi nni pinzati? Nu pizzeddu s'agghiunci ogni simana, sempri cu n'artìculu cchiù cumpretu, comu Lingua e dialettu. Pò èssiri ca cu tempu l'òpiri nun n'abbàstanu, mu putemu turnari a l'òpiri già usati e pigghiamu n'àutru astrattu. Speru ca vi va - salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 01:55, 13 Maiu 2008 (UTC)
Dispunibili ora ntâ pàggina principali signalatimi eventuali prublemi. Ju fici na para di provi e tuttu mi passi ok. --Melos (msg) 11:18, 23 Maiu 2008 (UTC)

Elizzioni d'un novu Bureaucrat ntô Wikizziunariu[cancia la surgenti]

Missaggiu a tutti l'utenti dâ wikipedia:

Siti nvitati a votari ntô wikizziunariu pi l'elizzioni d'un secunnu buròcrati (Melos) pû wikizziunariu.

http://scn.wiktionary.org/wiki/Wikizziunariu:Buròcrati

Accura! Aviti a riggistràrivi (criannu nu cuntu) ntô wikizziunariu pi putiri votari.

Grazzi n antìcipu!

Vi salutu!

--Sarvaturi (msg) 10:01, 13 Maiu 2008 (UTC)

  • Bonu, haiu vutatu. --Santu (msg) 10:26, 13 Maiu 2008 (UTC)
  • Grazzi a Santu, Raf e Pippu p'aviri votatu. Pi favuri macari l'àutri hannu a votari (Peppi, Michè, U zu Ninu, Anakletos, ecc.). Grazzi n antìcipu. Salutamu. --Sarvaturi (msg) 07:33, 14 Maiu 2008 (UTC)
  • Haiu datu lu mè cuntribbutu! Salutamu! U zu Ninu (msg) 13:38, 14 Maiu 2008 (UTC)
  • Grazzi zu Ninu! Salutamu. ;-) --Sarvaturi (msg) 14:05, 14 Maiu 2008 (UTC)
Grazzi a tutti pi la fiducia ca mi dimustrati sempri :=) --Melos (msg) 11:20, 23 Maiu 2008 (UTC)

Pàggini spiciali[cancia la surgenti]

Di sta pàggina: Artìculi urdinati secunnu la lunchizza (li cchiù lonchi prima), si vidi ddi vuci cchiù longhi: ‎* ISO 639-3 ‎291.708 byte]

È veru ntirissanti ca la vuci dâ lingua corsa è cchiù longa di chidda siciliana! Mi fa pinzari: manca nfurmazzioni la vuci siciliana? --πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 02:10, 14 Maiu 2008 (UTC)


  • Ciau Pippu, l'artìculu supra la lingua corsa è cchiù longu di chiddu supra la lingua siciliana pirchì ci sunnu tanti dittagghi linguìstici (p'as.: Li jorna dâ simana, Li misi, Li pasti, La cucina, Noma dî citati corsi, ecc.) ca secunnu a mìa nun avemu a scrìviri nta l'artìculu supra la lingua siciliana. Siddu liggemu l'artìculu catalanu supra la lingua catalana videmu chistu: Característiques del català (2.1 Vocalisme, 2.2 Consonantisme, 2.3 Morfologia, 2.4 Lèxic, 2.5 Sistema d'escriptura) allura forsi avìssimu a agghiùnciri puru nuiàutri na rùbbrica nica supra la funètica ginirali dâ lingua siciliana nutannu li tratti funètici cumuni di lu sicilianu di Sicilia, lu calabbrisi centru-miridiunali, e lu salintinu. Cridu ca chistu è ùtili pi fidirari li nostri frati ca pàrranu la nostra lingua a lu cuntinenti. Penzu ca putemu usari arcuni parti di l'artìculi Pitrè:Tiurìa dî soni, Vucali mòbbili e Vucali ncerti. Chi nni penzi? Ti salutu. --Sarvaturi (msg) 08:10, 14 Maiu 2008 (UTC)
Ciau Turiddu - sugnu d'accordu - quarcchiccosa di stu gèniri jissi bonu - grazzi pâ risposta. πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 09:44, 14 Maiu 2008 (UTC)
  • Vabbè, ci penzu e nni parramu arrè. Salutamu! --Sarvaturi (msg) 12:17, 14 Maiu 2008 (UTC)

Tempu fa stavu discurennu cu Turiddu e Santu li cunti e fàvuli di Pitrè. Truvai ora ora stu situ: Fiabe novelle e racconti popolari siciliani raccolti ed illustrati da Giuseppe Pitre' unni si pò scarricari 39 cunti, tutti di na copia urigginali, chi rapprisèntanu quarcchicosa bedda, stòrica e assai ùtili pi veru! Mi lu staiu facennu ora ora, purtroppu s'hâ fari unu doppu l'àutru (si nun mi sbagghiai). Mi pari ca cu tempu ogni fàvula mèrita la sò vuci pi cuntu sou (ca si ponnu attruvari tanti materi supra ssi cunti vecchi), picchì la wikipedia siciliana avissi a èssiri lu megghiu postu pi piggiàrisi nfurmazzioni di stu gèniri (vistu lu granni travagghiu ca Santu ha fattu già supra la littiratura siciliana). Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 02:55, 14 Maiu 2008 (UTC)

Ciau Peppi - hai a lèggiri lu quartu cuntu - chi veni scrittu propiu câ tò parrata (p'asempiu: na vota c'era na veccia). πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 02:59, 14 Maiu 2008 (UTC)
Finarmenti mi scarricai tutti ssi cunti, e mi nni liggìi quattru. Sapiti ca è na veru gioa lèggiri ssi cunti! Si lègginu, e unu s'adduni sùbbitu ca stamu parrannu dû sicilianu pi veru. Si vidi ca tranni quarchi ccizzioni ccà e ddà, ssi cunti assimìgghianu quasi pricisamenti la nostra scrittura ccà ntrâ wikipedia siciliana. L'àutra cosa spiciali è ca si pò mmagginari facili ca nostri nanni sintìanu ssi cunti quannu èranu picciriddi, dicemu tri o quattru vintini d'anni fa. Lu linguaggiu di Pitrè mi pari assai autènticu, ma ô stissu tempu rapprisenta na scrittura ca si leggi fàcili (vogghiu diri iddu nun prova sempri a immitari lu sonu dû parrari, comu si vidi ogni tantu cu àutri). È na scrittura piacèvuli, dicemu, abbastanti littiraria. N'àutra cosa - si pò diri ca na cinquantina d'anni darreri rapprisintassi nu tempu anticu, nu tempu arcaicu? Secunnu a mia, no. N'avissi a dari la fiducia di cuntinuari comu stamu facennu. Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 07:42, 14 Maiu 2008 (UTC)


Caru Pippu, grazzi p'aviri nfurmatu a nuiàutri, mi li scàrricu sùbbitu... T'arrispunnu, penzu ca lu sicilianu di 50 anni fà nun è arcàicu (è chiddu di mè za), e nun è talianizzatu allura è bonu. Puru ju penzu c'avemu a cuntinuari comu facemu, sugnu sicuru ca nun sbagghiamu pirchì li Stati eurupei tinti ca nun rispittàvanu li libbirtati linguìstichi dî pòpuli (Italia, Francia, ecc.) sunnu cunnannati puliticamenti di l'Unioni Eurupea ca sta facennu prissioni supra iddi. A picca a picca, arriniscemu a fari canciari li cosi ccà n Europa, è na chistioni di tempu.

Siddu leggi lu template nzirutu ccà poi nutari ca la lingua siciliana è già arricanusciuta di quattru urganizzazzioni ntirnazziunali:

  • l'Unioni Eurupea
  • l'UNESCO (zoè li Nazzioni Uniti)
  • l'Urganizzazzioni Ntirnazziunali pi li Standardizzazzioni (ISO)
  • lu SIL International attraversu l'Ethnologue

E la lingua siciliana è già sustinuta di cchiù partiti pulìtici siciliani, allura pi mìa tuttu stu sustegnu è na bona nzinga pi lu futuru dâ nostra lingua.

Luttamu pi li nostri dritti, li sforzi duri pòrtanu li risurtati spirati!

Salutamu! --Sarvaturi (msg) 08:26, 14 Maiu 2008 (UTC)

Ciau a tutti. Li libbra di Pitré s'attrovanu abbastanza facirmenti ntê bibbliutechi. M'arricordu chi quannu ju studiava a Pisa, nu jornu mi misi a circari Pitré e truvai nu libbru scrittu 'n sicilianu. Pi tutta la jurnata m'arricriai a lèggiri ntâ mè lingua. Salutamu. --Peppi 16:06, 14 Maiu 2008 (UTC)