Va ô cuntinutu

Ursu pulari

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
N'ursu pulari 'n Alaska.

L'ursu pulari (Ursus maritimus) è nu mammìfiru carnivuru c'apparteni â famigghia di l' Ursidae. È unu di l'armali cchiù icònici dî riggiuni àrtichi e unu dî cchiù granni pridaturi tirrestri ca esistunu.

Distribbuzzioni e habitat

[cancia | cancia lu còdici]

L'ursu pulari campa loncu li costi e dû Circulu Àrticu e dâ sò calotta, 'n particulari ntô Canadà, l'Alaska, la Groenlandia, la Nurveggia (Isuli Svalbard) e la Russia. Lu ghiacciu marinu è essinziali pâ sò supravvivenza, picchì è usatu comu basi pâ caccia, lu riposu e l'allevamentu.

Aspettu fìsicu

[cancia | cancia lu còdici]

L'ursu pulari havi nu corpu massicciu, cu putenti zampi e artigghi adattati pi pigghiari lu ghiacciu. Lu sò mantellu jancu spissu, spissu cu toni giarnastri, lu renni ben camuffatu nta l'ambienti nivusu. La peḍḍi suttastanti è niura pi tratteniri lu caluri sulari. Li màsculi adurti ponnu agghicari a 2,5 metri di lunchizza e a nu pisu ca sùpira li 600 kg.

È nu pridaturi spicializzatu, la cui dieta è custituuta suprattuttu di fochi, spiciarmenti la foca aneddata (Pusa hispida). Caccia usannu lu ghiacciu comu piattaforma pi vidiri la preda quannu nesci pi rispirari.

Riproduzzioni

[cancia | cancia lu còdici]

La fìmmina parturisci 'n media 1-2 picciriḍḍi, giniralmenti ntra nuvèmmiru e jinnaru, dintra na tana scavata ntâ nivi. Li picciriḋḋi ristunu câ matri pi circa dui anni, duranti li quali 'mparanu li tecnichi di supravvivenza.

Cunzirbazzioni

[cancia | cancia lu còdici]

L'ursu pulari è classificatu comu vulniràbbili di l'UICN, a causa dâ riduzzioni prugrissiva dû ghiacciu marinu causata dû mutamentu climàticu. Autri fatturi di rischiu sunu l'inquinamentu e l'interazzioni cu l'attività umani, comu l'estrazzioni dê risorsi e lu traficu dê navi.

L'ursu pulari è cunsidiratu n'innicaturi mpurtanti dâ saluti di l'ecusistema àrticu e nu sìmmulu di l'effetti glubbali dû mutamentu climàticu.