Va ô cuntinutu

Tiramisù

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu tiramisù.

Lu tiramisu è nu dessert italianu fattu cu li viscotta savoiardi ammugghiati ntô cafè, altirnatu cu strati di panna, di mascarpuni, ova e zùccaru, spissu arriccutu cu cacau amaru ‘n pruvulazzu. Si servi friddu eggh'è apprizzatu nta tuttu lu munnu pâ so cunsistenza crimusa e lu gustu bilanciatu ntra ducizza e noti amari dû cafè.

L'urìggini dû tiramisu è oggettu di dibattitu tra diversi riggiuni taliani, 'n particulari lu Vènitu e lu Friuli-Vinizzia Giulia. La virsioni cchiù ampiamenti accittata attribbuisci la sò nvinzioni ô risturanti Le Beccherie di Trivisu, nta l’anni '60. Ci sunnu pirò virsioni pricidenti sìmili, spissu tramannati ntê tradizzioni familiari.

Lu nomu “tiramisu” veni di l’esprissioni vinizziana “tireme su”, ca voli diri “sùsimi”, ca si rifirisci a l’effettu energizzanti dû caffè e dû zùccaru. La ricetta clàssica non cumprenni l'usu dî liquori, puru si li variazzioni muderni li ponnu cumprenniri. Oggi ci su' nummarusi rintirpritazzioni, ntra cui virsiuni â cioccolatta, â frutta o vegani. Lu tiramisù è unu di l'esempi cchiù canusciuti nô munnu di pasticceria italiana cuntimpurània.