Pruvincia di Pisa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
La pusizzioni dâ pruvincia di Pisa.

La pruvincia di Pisa è una dî pruvinci cchiù granni dâ Tuscana. Havi nu supirfici di 2444 km quatrati e na pupulazzioni di circa 410'000 abbitanti. Lu capuluòcu è Pisa. Àutri cità mpurtanti sunnu Volterra, chi n'èbbica Etrusca appi na certa mpurtanza, Tirrenia stazzioni balniari ntâ costa dû mari Tirrenu, Pontedera cità nnustriali, sedi tra l'àutri cosi dâ Piaggiu, Calci unni si pò visitari nu cunventu di cirtusini cunsirbatu assai bonu. La cità mediuevali di San Miniatu, è canusciuta pi li so tartufi.

La giografìa[cancia | cancia la surgenti]

La pruvincia si sviluppa di est a ovest loncu lu cursu di l'Arnu. A nord li munti pisani la dilimitanu dâ pruvincia di Lucca. A sud-ovest la pruvincia di Livornu occupa bona parti dâ costa dô mari Tirrenu nzinu all'isula d'Elba. Na seri di cullini paralleli â costa marcanu la fruntera tra la pruvincia di Livornu e la pruvincia di Pisa, chi scinni a sud versu Volterra. A est, la fruntera è cu la pruvincia di Siena, a sud-est e cu chidda di Firenzi a nord-est.

L'econumìa[cancia | cancia la surgenti]

L'econumìa è basata supra la nnustria, l'agricultura e lu turismu. Assai sviluppati sunnu li azziendi aggriculi chi pruducunu nu ogghiu di uliva assai apprizzatu. Ntê cullini a sud dâ pruvincia è assai sviluppata la cultura dâ vigna, chi pruduci na qualità di Chianti chi va supra la dinominazzioni di Chianti dî cullini pisani. Bona parti di l'azziendi aggriculi offrunu alloggi ô turista chi cerca nu quatru tranquillu. Pi chistu la pruvincia di Pisa fu pioniera di l'agriturismu n'Italia, o puntu ca certi forasteri, e n particulari tideschi, dicideru di stabbilirisi ntê campagni pisani. Lu turismu apprufitta naturalmenti di l'attrattività dû capuluocu di pruvincia, chi cu li munumenta dâ piazza dî miraculi, è unu dî posta cchiù canusciuti d'Italia.