Ignàzziu Semmelweis

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ignàzziu Semmelweis (1860)

Ignàzziu Semmelweis (1 Giugnettu 1818 – 13 Austu 1865) a statu nu miericu unghirisi canusciutu principarmenti ppi ssiri chiddu ca ppi prima suggiriu i pruciduri antisèttichi. Ci rèsiru a 'ngiùria "Lu sarbaturi rei matri". Semmelweis scupriu ca l'incirenza ri frèvi rei fimmini ca parturieunu putìa ssiri trasticamenti diminuita si a nascita rei picciriddi si lavaunu i manu. Semmelweis strummintau a tiurìa ri lavarisi i manu cu na soluzzioni aqquosa ri càuciu ipucloritu nta lu 1847 mentri ca travagghiava nta lu spitali ri Vienna. Pubbricau lu libbru chiei sa scupèrti antitulatu Ezzioluggia, Cuncetti e Prufilassi ra Frèvi rei Picciriddi.

Macàri ruoppu a pubbricazzioni i risurtati unni si virìa chiaramenti ca s'igghiunu si lavava i manu a murtalitati diminuìa all'unu ppi cientu, l'ussirvàzzioni trasiunu 'n cunfrittu cchie l'upiniuna rei dutturi ro tiempu e i so scuperte fuorru arrifiutati. Urèmma ci fuorri chiddi ca s'affinnierru picchi Semmelweis nun putìa prisintàri na spiecazzioni scentifica ra a sa scupetta.
I pratichi ri Semmelweis fuorru accittati solu ruoppu ca muriu quannu Louis Pasteur cunfimmau a tiurìa rei germi patoggini e lu primu baruni Gghiuseppi Lister accuminzau a praticari e upirari usannu i metudi iggienici ccu gran successu. Muriu ri setticimia nta lu 1865 c'avìa 47 anni.