Ganzirri

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ganzirri, dittu puru "Canzirìi" è nu quarteri di Missina, ca si trova ntô nord dâ cità, a quasi 10 chilòmitri dû centru. Ê Canzirìi si tròva nu lacu, dittu "u pantanu 'ranni" (cu na supirfici di 338.400 mq), distintu di chiḍḍu di Turri Faru (u pajisi siparatu dî Canzirrìi a vota u "Canaluni") ca è mmeci chiamatu "u pantunu picciriḍḍu" (cu na supirfici di 263.600 mq). Nti sti lachi si curtìvinu còzzuli, fasulari, òstrachi e autri frutti dû mari. U pantanu di Ganzirri àvi na funnizza màssima di 7 metri, mentre chiḍḍ'autru di Turri Faru arriva a 28. Finu a ducint'anni fa ntâ zona cc'era macari n'autru lacu, chiamatu "u pantanu 'î Margi", ca fu bunificatu dî Burbuna.

U nomu "Ganzirri" diriva sicuru di l'àrabbu anticu ca ni duna oji l'àrabbu ḵinzīr (خِنْزِير‎) e u martisi ħanżir ca signìficanu tutt'e dui "porcu, majali"; a canzirrìa è u postu unni vèninu assumati e tinuti i porci. Autri suggirìscinu macari na dirivazziuni - cu evintuali vunchiazziuni (conflation) câ parola ammintuvata n'attimu supra - di l'àrabbu ḡadīr (غَدِير) ca stassi pi "stagnu, piscina, stizzajina, lacu". St'ùrtima suppusizziuni etimulòggica pirò nun àvi tant'assai cuirenza murfulòggica ne funulòggica câ lingua siciliana. Nurmali, stu tipu di etimuluggìi pupulari dirìvanu dâ prima tiurìa mmintata dî genti, nfatti finu a l'anni '70 a via Pantanu - na strata oji china di risturanti custrujuti longu â "Via Cunzulari Pumpea" - era na trazzera di sula terra e fangu, cu tutt'attornu cannizzi, chianti di papiru e armali assai.

Ganzirri è na zona ca na vota era abbitata sulu di piscatura. Oji addivintau na zona risidinziali a unni stannu i picciulusi dâ cità, e macari carchi pirsunaggiu famusu nasciutu a Missina.

Ganzirri, Turri Faru e, cchiù supra, Faru 'i susu fùrmanu a punta di l'ìsula dâ Sicilia, zzuè u puntu cchiù vicinu ô cuntinenti, unni u Strittu di Missina misura sulu tri chilòmitri.

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]

na fotugrafìa di Ganzirri