Capitalismu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu tèrmini Capitalismu si rifirisci 'n gèniri a:

  • na cumminazzioni di pratichi ecunòmichi, ca vinni istituzziunalizzata 'n Europa, tra lu XVI e il XIX sèculu, ca cuinvolci 'n particulari modu lu drittu di parti di ndividui e gruppi di ndividui c'aggiscinu comu "pirsuni juridichi" (o sucitati) d'accattari e vinniri beni capitali (cumprisi la terra e lu travagghiu; vidi macari fattura dâ pruduzzioni) 'n un libbiru mircatu (libbiru dû cuntrollu statali).
  • nu nsemi di tiurìi ntisi a justificari la prupitati privata dû capitali, a spiègari lu funziunamentu di tali mircati, e a diriggiri l'applicazzioni o l'eliminazzioni dâ rigulamintazzioni cuvirnativa di prupitati e mircati
  • Règgimi ecunòmicu e di pruduzzioni ca ntê sucitati avanzati veni a sviluppàrisi 'n piriodi di criscita, ricunnucìbbili a pratichi di munupoliu, di spiculazzioni e di putenza.


Li significati di "capitalismu"[cancia | cancia la surgenti]

La palora "capitalismu" è usata cu tanti significati diffirenti, a li voti upposti. 'N ogni casu, la majuri parti sunnu varianti dâ difinizzioni "sistema ecunòmicu 'n cui li beni capitali appartennu a privati ndividui".

Comu tanti tèrmini d'usu cumuni, e comu la majuri parti di li tèrmini cu mplicazzioni ideològgichi, "capitalismu" havi tanti significati, e tanta cunfusioni diriva dû sô utilizzu, siddu nn'havi un significatu particulari, o nun è un simprici slogan o nsultu usatu senza particulari significati (o peju, cu lu ntentu di figghiari cunfusioni).

Lu "capitalismu" comu finòminu (zoè, lu sistema dâ prupitati privata dû capitali) è cirtamenti diversu di lu "capitalismu" comu ideoluggìa (la prumuzzioni filusufica di tali sistema) -- na nuzzioni cumpritamenti diversa.

L'uppusitura dû capitalismu a voti nèganu ca chisti rapprisèntanu cosi sustanziarmenti diversi, o dicinu ca vannu di pari passu. Puru siddu si pò discutiri siddu dui significati dâ palora "capitalisme" dû stissu tipu sunnu o menu 'n quarchi modu "aquivalenti" 'n basi a na particulari nuzzioni suggèttiva d' "aquivalenza", p'evitari di sautari di palu 'n frasca travisannu li pusizzioni di l'àutri quannu s'accusa quarchidunu d'èssiri un "sustinituri dû capitalismu", sti cuncetti diversi vannu chiaramenti distinti.

sucialisti scintifici lu capitalismu è un sistema ecunòmico-suciali basatu supra lu privileggiu di classi e supra lu sfruttamentu. Li menzi pi pruduciri la ricchizza - li menzi chî quali la sucitati supravvivi - sunnu munupulizzati di na nichissima minuranza dâ pupulazzioni, o 'n modu pirsunali o nun dirittamenti attraversu lu Statu, cû risurtatr ca tutti l'àutri hannu a vinniri li propii capacitati lavurativi/travagghiativi a dda minuranza pi na ritribbuzzioni, pûn salariu o stipenniu ca nun pò mai èssiri equu rispettu a lu valuri di chiddu ca si pruduci - 'n àutri circustanzi nun ci sarìa arcunu prufittu. E è lu prufittu ca prucura a dda minuranza lu sô rèddito priviliggiatu e ch'è lu scopu ncuranti dâ pruduzzioni sutta lu capitalismu.  La lutta di cumpitizzioni pî prufitti ntô capitalismu porta a aumintari li ritmi di pruduzzioni, stress e nsicurizza a lu travagghiu, a faciri dammaggi a l'ammienti, a verri e sprecu pi priparativi di verra ca li spisi p'armi rapprisèntanu.

Capitalismu e ideoluggìi pulìtichi[cancia | cancia la surgenti]

Ci sunnu tanti ideoluggìi pulìtichi diffirenti e a li voti upposti ca valutanu pusitivamenti lu capitalismu:

  • libbirtarismu (o libbiralismu classicu): addifennni na forma "pura" d'ecònumia di mircatu cu ntirventi statali riduciuti ô minimu.
  • cunsirvaturismu: li pusizzioni spichifichi sunnu variàbbili a sècunna di li diversi Paisi, ma ntê Paisi uccidintali, sulitamenti addifenni quarchicosa di nun dissimili dû status quo dî pratichi capitalisti attuali (vidi: cunsirvaturismu pulìticu). 
  • mircantilismu: addifenni lu ntirventu statali a prutizzioni di gnustrii e cummerciu nternu contra la cuncurrenza èstira (vidi prutizziunismu). 

Tanti ideoluggìi diffirenti e a voti cuntrapposti s'upponnu a lu capitalismu 'n favuri di lu cullittivismu o ecònumia chianificata, tra cui:

  • sucialismu: prumovi n'estisu cuntrollu statali di l'ecònumia, puru si cu arei nichi e tullirati di capitalismu. 
  • fascismu: prumovi n'estisu cuntrollu statali di l'ecònumia, diligànnunni li putiri a capitalisti cumpiacenti.
  • cumunismu: susteni la prupitati cullèttiva di menzi di pruduzzioni
  • sucialismu libbirtariu: susteni lu cuntrollu cullèttivu di l'ecònumia senza bisognu di nu Statu.

Autri ideoluggìi pruponnu na fusioni dî dui approcci:

Argumintazzioni pro e contra lu capitalismu[cancia | cancia la surgenti]

Poichî esistinu accussì tanti ideoluggìi divirgenti ca prumòvinu o s'upponnu a lu capitalismu, pari difficili accurdàrisi supra na lista d'argumintazzioni pro o contra. Ciascuna di l'ideoluggìi susu elincati fa affirmazzioni assai diversi supra lu capitalismu. Arcuni si rifiutanu d'utilizzari stu tèrmini.

Tuttavia, pari pussìbbili ndividuari quattru chistioni siparati e distinti supra lu capitalismu c'hannu chiaramenti supravvissuti ô XX sèculu e sunnu ancora òi discussi. Arcuni analisti sustennu o sustinniru di pussidiri risposti simprici a st'addumannati, ma li scienzi pulìtichi li vèdinu 'n ginirali comu diversi sfumaturi di griciu:

  • Lu capitalismo è efficienti/afficaci? Dati li scopi murali o li standard etici ca putissi sèrviri, qualegghiè iddi sunnu, si pò diciri ch'iddu distribbuisci l'enirgia, li risursi naturali, la criativitati umana, megghiu di quarsiasi altirnativa? 

Pirchî nuddu cuncorda supra zocch'è lu capitalismu?[cancia | cancia la surgenti]

E' assai difficili dari na risposta ubbièttiva. 'N apparenza, nun ci fu mai n'accordu chiaru supra li mplicazzioni linguistichi, ecunòmichi, etichi e murali, zoè, supra l'"ecònumia pulìtica" di lu capitalismu stissu.

N'anticchia comu nu partitu pulìticu ca tutti cèrcanu di cuntrullari, a priscinniri di l'ideoluggìa, la difinizzioni di "capitalismu" 'n un datu mumentu tenni a riflèttiri li cunflitti cuntimpuranei tra gruppi di ntiressi.

Arcuni cumminazzioni tutt'àutru ca obbii dimòstranu la cumplissitati di lu dibbattitu. P'asempiu, Joseph Schumpeter sustinni ntô 1942 ca lu capitalismu era cchiù efficienti/afficaci di quarsiasi altirnativa, ma cunnannatu dâ sô justificazzioni cumplessa e astratta ca lu cumuni citadinu â fini nun avissi difisu.

Noltri, li varii assirzioni si suvrapponnu parziarmenti, cunfunnennu la majuri parti dî participanti ô dibattitu. Ayn Rand fici na difisa urigginali dû capitalismu comu còdici murali, ma li sô argumintazzioni 'n mèritu a l'efficienza nun èranu urigginali, e èranu scelti pi sustèniri li sô assirzioni 'n tema di murali. Karl Marx sustinìa ca lu capitalismu fussi efficienti/afficaci, ma iniquo nta l'amministrazzioni di nu scopu nun murali, e pirtantu 'n difinitiva nun sustinìbbili. John McMurty, un cummintaturi currenti di lu muvimentu no-global, cridi ch'è divinutu sempri cchiù equu nta l'amministrazzioni di tali scopu nun murali. Robin Hanson, n'àutru cummintaturi attuali, si spia siddu l'adattizza e l'equitati e la muralitati ponnu èssiri rialmenti siparati di menzi ca nun sunnu pulìtici.

Ntô ntiressi di cu è lu capitalismu?[cancia | cancia la surgenti]

Nfini, l'argumintazzioni s'appèllanu furtimenti a gruppi di ntiressi diversi, sustinennu spissu li sô pusizzioni comu "dritti".

Li prupitari attuarmenti ricanusciuti - suprattuttu azziunisti di sucitati e ditintura d'atti di prupitati tirrera o dritti di sfruttamentu dû capitali naturali, sunnu ginirarmenti ricanusciuti comu sustinitura di dritti di prupitati estrimamenti forti.

'N ogni casu, la difinizzioni di "capitali" s'anchiau/anciau 'n tempura ricenti pi cumprènniri li mutivazzioni d'àutri gruppi di ntiressi mpurtanti: artisti o àutri criatura ca s'affidanu ê liggi di "drittu d'auturi"; ditintura di marchi e brivetti ch'ammigghiòranu lu cussiddittu "capitali ntillittuali"; upirara ch'esircitanu pû cchiù lu sô misteri guidati dûn corpus imitativu e cunnivisu di capitali istruttivu - li misteri stissi - hannu tutti mutivu di prifiriri lu status quo dî liggi di prupitati attuali rispettu a qualegghiè nsemu di pussìbbili riformi.

Pirzinu judici, midiatura o amministratura ncarricati di l'esicuzzioni equa di quarchi còdici eticu e dû mantinimentu di quarchi rilazzioni tra capitali umanu e capitali finanziariu ô nternu di na dimucrazzìa rapprisintativa capitalistica, tènninu a aviri ntiressi pirsunali a sustèniri l'una o l'àutra pusizzioni - tipicamenti, chidda c'assegna a iddi un rolu significativu nta l'ecònumia capitalista.

Sècunnu Karl Marx, stu rolu nn'havi na riali nfruenza supra la sô cugnizzioni, e li cunnuci nisurabbirmenti versu punti di vista nun cunciliàbbili, zoè, nuddu accordu è pussìbbili midianti la "cullabburazzioni di classi" tra gruppi di ntiressi upposti, e è chiuttostu la "lutta di classi" a difiniri lu capitalismu. Sta pusizzioni fu prumossa di tanti muvimenti rivuluzziunari di lu XX sèculu, ma fu spissu abbannunata 'n pratica poichî parìa cunnuciri â "verra di classi", na viulenza nfinita tra li diversi punti di vista.

Oi, videmma ddi partiti tradizziunarmenti cuntrari ô capitalismi, p'asempiu. lu Partitu Cumunista Cinisi di Mao Tse Tung, nni vèdinu un rolu ntô sviluppu dâ sô sucitati. Lu dibbattitu è cuncintratu supra li sistemi di ncèntivi, nun supra la chiarizza etica o supra la struttura murali cumplissiva dû "capitalismu".

A chi è bonu lu capitalismu?[cancia | cancia la surgenti]

N'argumintazzioni muderna mpurtanti è ca lu capitalismu simpricimenti nun è nu sistema, ma surtantu nu nsemi di dumanni, prubblimatichi e assirzioni riguardanti lu cumpurtamentu umanu. Simili â bioluggìa o a l'ecoluggìa e â sô rilazzioni ô cumpurtamentu animali, cumplicatu di lu linguaggiu di la cultura e di l'idei umani. Jane Jacobs e George Lakoff argumintaru siparatamenti l'esistenza di n'etica dû guardianu funnamintarmenti ligata â cura e â prutizzioni dâ vita, e di n'etica dû cummircianti cchiù ligata â pratica, esclusiva tra li primati, dû cummerciu. Jacobs pinzava ca li dui avissiru sempri stati siparati ntâ storia, e ca quarsiasi cullabburazzioni tra d'iddi fussi curruzzioni, zoè quarsiasi sistema unificanti ca pritinnissi di faciri assirzioni riguardanti ntrammi, sarìa simpricimenti a lu sirvizziu d'iddu stissu.

Autri duttrini si cuncèntranu supra l'applicazzioni di menzi capitalisti ô capitali naturali (Paul Hawken) o a lu capitali ndividuali (Ayn Rand) - dannu pi scuntata na struttura murali e ligali cchiù ginirali ca scuraggia l'applicazzioni di sti stissi miccanismi a èssiri nun viventi 'n modu cuircitivu, p'asempiu la "cuntabbilitati criativa" ca cummina la criativitati ndividuali cû cumplessu funnamentu istruttivu dâ cuntabbilitati stissa.

A parti argumintazzioni assai ristritti c'avanzanu miccanismi spicifici, è arquantu difficili o privu/privatu di sensu distinguiri li critichi di lu capitalismu dî critichi dâ civirtati europea uccidintali, dû culunialismu o di lu mpirialismu. St'argumintazzioni spissu ricòrrinu ntircanciabbirmenti ntô cuntestu di l'estrimamenti cumplessu muvimentu no-global, ch'è spissu (ma nun univirsarmenti) discrivutu comu "anti-capitalista".

L'uriggini dû capitalismu[cancia | cancia la surgenti]

Ntô XVI sèculu nasci lu sistema capitalisticu, carattirizzatu dû mpiegu di manudòpira salariata, di l'usu sistimaticu di machini, e di l'urganizzazzioni di l'attivitati pruduttivi ô fini di mutiplicari lu capitali mmistutu. 

Già nta l'XI sèculu, s'avìa passati di n'ecònumia di sussistenza (ossia ca cunsuma zoccu pruduci) a n'ecònumia mircantili, ntâ quali li dirrati alimèntari, ca 'n pricidenza avìanu sulu valuri d'usu, avìanu assmutu un valuri di scanciu, essennu 'n parti distinati â vinnita. Li fiudatari, pi prucuràrisi li merci di lussu ca li novi cummerci mittìanu a sò dispusizzioni, avìanu favurutu tali trasfirmazzioni e cunsintutu la nascita dâ burghisia. La classi fiudali era però arinisciuta a mantèniri la propia pusizzioni priminenti cuncidennu monopoli e privileggi ê curpurazzioni di mircanti. 

Abbunnanzìa di capitali di mmèstiri, scumparsa dâ sirvituti dâ glebba, espropriu dî picciddi cuntadini, dispunibbilitati di forza travagghiu, favuriscinu ntô XVI sèculu la nascita di na classi mprinnituriali ca mmesti capitali nta l'acquistu di machini, materii primi, attrezzi, simenti e ntô pajamentu di salari, pi pruduciri beni di cummirciari, multiplicannu accussì lu capitali mmistutu. 

Li salariati nun campanu megghiu dî servi dâ gleba, però mentri st'urtimi, essennu ligati â terra nun sunnu patruna dâ propia forza travagghiu, lu salariatu pò vinniri tali forza travagghiu (anzi l'hàvi a pòniri 'n vinnita, poichî nun pussiède li menzi di pruduzzioni pi travagghiari 'n propiu).

Lu mprisariu hàvi comu fini la pussibbilitati di riimmèstiri capitali e prufitti p'uttèniri utili sempri majori, punennu iddu stissu e li propri dipinnenti ô sirvizziu di lu capitali. P'uttèniri tali risurtatu hàvi a sapiri spagnari/sparagnari, usari razziunarmenti forzi, tempu e pruduzzioni e sapiri valutari li rischi.

Pi dispòniri di manu d'òpira salariata è nicissariu ca scumpari la sirvituti dâ glebba, pi mudificari li mitodi di pruduzzioni è nicissariu ca cessa lu riggidu cuntrollu dî curpurazzioni pirchî si ponnu acquistari terri hàvi a cissari lu vincolu di l'inalinabbilitati, pi pristari o prènniri a prèstitu danaru nun hannu a èssiri vinculanti li diveti dâ Cresia contra l'usura

Gradatamenti tali cunnizzioni si virificanu: lu sirvaggiu scumpari, lu siquestru dî beni dâ Cresia e li "enclosures" (tirreni dimaniali ca, 'n Ngrlterra, passanu ê privati) cunsèntinu l'acquisizzioni di nutèvuli quantitati di tirrenu; li pruibbizzioni dâ Cresia contra l'usura sunnu elusi; li curpurazzioni sunnu ancora putenti 'n citati, ma nun ntê campagni unni li mprinnitura furniscinu materii primi e attrizzaturi ê labburatori familiari extraurbani (sistema dumèsticu) e, a voti, nzignanu sistemi di travagghiu cchiù rapidi, ritiranu lu prudottu finutu e l'immèttinu supra lu mircatu. Tali sistema pirmetti di pruduciri merci cchiù ecunòmichi e quinni cchiù facili di vinniri.

Ntô XVI sèculu nascinu li manifatturi (attivitati tipugrafica, mitallurgica, miniraria e fabbrichi d'armi) c'abbannunanu lu sistema dî labburatori familiari (c'adattavanu a lu sistema capitalisticu la pruduzzioni artiggianali) e cuncintravanu la manudòpira salariata 'n fabbrichi, attrizzati cu strumenta furnuti dû capitalista. Tali sistema pirmetti di sparagnari/spargnari supra li spisi ginirali e cunsenti la cullabburazzioni suciali (li forzi dî travagghiatura vennu usati cchiù razziunarmenti) Cumpari la divisioni dû travagghiu ca pirmetti d'accilirari la pruduzzioni e limita l'apprinnistatu ô piriodu nicissariu a mparari pochi, simprici upirazzioni (bonu cchiù cumplessu è l'apprinnistatu di n'artiggianu)

Ntô XVI sèculu si virifica un nettu ncrimentu dimugraficu, suprattuttu ntê citati, ca sunnu li centri dâ pruduzzioni e dî scanci. A Anversa ntô 1513 nasci la prima bursa pû cummerciu dî tituli e, finu ô 1560, la citati resta lu cchiù mpurtanti centru finanziariu europeu.  L'attivitati spiculativi privalinu supra chiddi pruduttivi, li banchi arriccògghinu e distribbuiscinu li capitali e, puru essennu di p'iddu mpruduttivi, fannu pajari pî propi sirvizi. Li granni bancheri sunnu 'n rapportu cû putiri pulìticu, a lu quali cuncèdinu prèstiti uttinennu, appalti e privileggi e, nun di radu nfruènzanu li scelti pulìtichi. Lu capitali finanziariu addipenni dî vicenni pulìtichi e quinni, quannu li suvrani nun uttimpèranu ê mpegni finanziari assunti, gravi crisi scunvolcinu l'attivitati finanziaria ditirminannu na serii di fallimenti e na ricissioni ginirali (è zoccu accadi ntô 1557, quannu lu reghi di Spagna e lu reghi di Francia pajanu li criditura nun 'n oru, bensì 'n tituli di statu svalutati) àutri capitali sunnu spirpirati 'n attivitati nun pruduttivi o distruttivi, noltri aumenta la pupulazzioni nun pruduttiva (funziunari, curtiggiani etc.),

La crisi ecunòmica dâ sècunna mitati dû 1500 pirmetti a li fiudatari di riprinnirisi e allenta l'affirmàrisi dû capitalismy. A la fini di lu XV sèculu, lu Miditirraniu avìa ancora na mpurtanza priminenti ntô cummerciu europeu, ma li scuperti geografichi spòstanu l'assi ecunòmicu europeu versu l'Atlanticu e acquisiscinu mpurtanza Sivigghia, Cadici, Anversa, Londra e Amsterdam. Nunòstanti zò li bancheri taliani rèstanu li cchiù attivi e àbbili 'n Europa, la pruduzzioni dâ seta ntô XVI sèculu è quasi un munupoliu talianu, Firenzi e Vinizzia pruducinu priggiati vitrerii e ntô Milanisi e ntô Briscianu sunnu assai sviluppati la mitallurgia e la fabbricazzioni d'armi. Carrara esporta li sò marmi/marmuri, edilizzia, tipugrafia e editoria (Manuzziu a Vinizzia) sunnu li cchiù prugriditi d'Europa. L'agricultura, grazzî a l'estisi òpiri di bunifica cunsenti nu ncrimentu dâ pruduzzioni, e l'Italia pò espurtari ciriali.

La Spagna mporta dâ Mèrica oru e argentu, ca appoi affluiscinu 'n tutta Europa pruvucannu na gravi nflazzioni, ifatti, li mineri miricani sunnu assai pruduttivi e la manudòpira schiava costa puchissimu e quinni oru e argentu pèrdinu valuri (e, cunsiquintimenti, videmma li muneti cuniati cu tali mitalli). Noltri l'aumentu dâ quantitati di muneta circulanti e la criscita dimugrafica, pruvòcanu n'aumentu dâ dumanna di prudotti, â quali nun currispunni ncrimentu dâ pruduzzioni e li prezzi, duranti lu XVI sèculu, quatruplicanu. La burghisia trai vantaggiu di l'aumentu dî traffici, e aumenta li prezzi, adiquànnuli â nflazzioni, però li salari nun aumèntanu 'n prupurzioni, quinni li nòbbili ca campanu di rènniti fissi, li salariati e li cuntadini vèdinu pijurari li propii cunnizzioni ecunòmichi, mentri aumèntanu li vadagni dî grussisti e dî ntirmidiari. La classi fiudali si ndibbulisci e tra salariati e ctntadini sirpeggia lu malucuntentu (nta l'Europa urièntali però la nubbiltati è ancora ligata â terra e trai vantaggiu dâ situazzioni).

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Capitalismo