"Assèdiu" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
nNuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right| |
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right|300px|L'[[assediu di Malta (1565)]]]] |
||
L'''' |
L''''assedio''' è na cunnizzioni militari 'n cui n'[[asèrcitu]] circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu di custrìnciri li difinsuri ô suttamittìrisicci o di cunquistaricci câ forza. |
||
- sia di custrìnciri li difinzura a lu suttamittìrisi, |
|||
- sia di cunquistàricci câ forza. |
|||
==L'assedi ntâ storia siciliana== |
==L'assedi ntâ storia siciliana== |
||
La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu| |
La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu|Miditirraniu]], causannu spissu guerri tra l'invasura e la pupulazzioni pricidintimenti stabbilita. |
||
==L'assediu rumanu di Sarausa== |
==L'assediu rumanu di Sarausa== |
||
Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l' |
Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l'urtima cità greca a tummari sutta lu duminiu [[Roma|rumanu]]. St'assediu, cumannatu dû ginirali [[Marcellu]], passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinsivi di [[Archimedi]], chi sprummintau pari nu ''specchiu usturi'' e nu ''cannuni a cumprissioni''. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu. |
||
==L'assediu |
==L'assediu arabbu di Sarausa== |
||
Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu |
Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu arabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difenniri la cità cu tutti li forzi. All'èbbica la Sicilia era ggià quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avevunu scigghiutu comu capitali la cità di [[Palermu]]. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatî chi cuminciaru a diffunnirisi ntra la pupulazzioni. |
||
==L'assediu di Malta== |
==L'assediu di Malta== |
||
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}} |
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}} |
||
Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[ |
Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[turchia|turcu]]. All'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvunu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirraniu cintrali e orientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavalèri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi [[spagna|spagnoli]] |
||
[[Category:Storia]] |
[[Category:Storia]] |
Virsioni dû 12:59, 1 fri 2007
L'assedio è na cunnizzioni militari 'n cui n'asèrcitu circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu di custrìnciri li difinsuri ô suttamittìrisicci o di cunquistaricci câ forza.
L'assedi ntâ storia siciliana
La Sicilia fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu Miditirraniu, causannu spissu guerri tra l'invasura e la pupulazzioni pricidintimenti stabbilita.
L'assediu rumanu di Sarausa
Ntô 212 a.C. la cità di Sarausa fu l'urtima cità greca a tummari sutta lu duminiu rumanu. St'assediu, cumannatu dû ginirali Marcellu, passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinsivi di Archimedi, chi sprummintau pari nu specchiu usturi e nu cannuni a cumprissioni. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu.
L'assediu arabbu di Sarausa
Ntô 878 la cità di Sarausa, cuvirnata di diversi sèculi di li bizzantini appi a subbiri l'affrontu di n'assediu arabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difenniri la cità cu tutti li forzi. All'èbbica la Sicilia era ggià quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avevunu scigghiutu comu capitali la cità di Palermu. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatî chi cuminciaru a diffunnirisi ntra la pupulazzioni.
L'assediu di Malta
Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Assediu di Malta (1565). |
Ntô 1565 l'arcipèlacu maltisi fu lu tiatru di n'assediu turcu. All'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvunu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirraniu cintrali e orientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavalèri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi spagnoli