"Assèdiu" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right|250px|L'[[assediu di Malta (1565)]]]] |
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right|250px|L'[[assediu di Malta (1565)]]]] |
||
L'''' |
L''''assediu''' è na cunnizzioni militari 'n cui n'[[asèrcitu]] circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu: |
||
- sia di custrìnciri li difinzura a lu suttamittìrisi, |
|||
- sia di cunquistàricci câ forza. |
|||
==L'assedi ntâ storia siciliana== |
==L'assedi ntâ storia siciliana== |
||
La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu| |
La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu|Miditirràniu]], causannu spissu guerri tra li nvasura e la pupulazzioni pricidentimenti stabbilita. |
||
==L'assediu rumanu di Sarausa== |
==L'assediu rumanu di Sarausa== |
||
Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l' |
Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l'ùrtima cità greca a tummari sutta lu duminiu [[Roma|rumanu]]. St'assediu, cumannatu dû ginirali [[Marcellu]], passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinzivi di [[Archimedi]], chi sprummintau pari nu ''specchiu usturi'' e nu ''cannuni a cumprissioni''. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu. |
||
==L'assediu |
==L'assediu àrabbu di Sarausa== |
||
Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu |
Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu àrabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difènniri la cità cu tutti li forzi. A l'èbbica la Sicilia era già quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avèvanu scigghiutu comu capitali la cità di [[Palermu]]. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatìi chi cuminciaru a diffunnìrisi ntra la pupulazzioni. |
||
==L'assediu di Malta== |
==L'assediu di Malta== |
||
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}} |
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}} |
||
Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[ |
Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[Turchìa|turcu]]. A l'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvanu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirràniu cintrali e urientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavaleri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi [[spagna|spagnoli]] |
||
[[Category:Storia]] |
[[Category:Storia]] |
Virsioni dû 11:51, 1 fri 2007
L'assediu è na cunnizzioni militari 'n cui n'asèrcitu circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu:
- sia di custrìnciri li difinzura a lu suttamittìrisi,
- sia di cunquistàricci câ forza.
L'assedi ntâ storia siciliana
La Sicilia fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu Miditirràniu, causannu spissu guerri tra li nvasura e la pupulazzioni pricidentimenti stabbilita.
L'assediu rumanu di Sarausa
Ntô 212 a.C. la cità di Sarausa fu l'ùrtima cità greca a tummari sutta lu duminiu rumanu. St'assediu, cumannatu dû ginirali Marcellu, passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinzivi di Archimedi, chi sprummintau pari nu specchiu usturi e nu cannuni a cumprissioni. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu.
L'assediu àrabbu di Sarausa
Ntô 878 la cità di Sarausa, cuvirnata di diversi sèculi di li bizzantini appi a subbiri l'affrontu di n'assediu àrabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difènniri la cità cu tutti li forzi. A l'èbbica la Sicilia era già quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avèvanu scigghiutu comu capitali la cità di Palermu. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatìi chi cuminciaru a diffunnìrisi ntra la pupulazzioni.
L'assediu di Malta
Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Assediu di Malta (1565). |
Ntô 1565 l'arcipèlacu maltisi fu lu tiatru di n'assediu turcu. A l'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvanu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirràniu cintrali e urientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavaleri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi spagnoli