"Assèdiu" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 1: Riga 1:
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right|250px|L'[[assediu di Malta (1565)]]]]
[[Image:Siege of malta 1.jpg|thumb|right|250px|L'[[assediu di Malta (1565)]]]]


L''''assedio''' è na cunnizzioni militari 'n cui n'[[asèrcitu]] circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu di custrìnciri li difinsuri ô suttamittìrisicci o di cunquistaricci câ forza.
L''''assediu''' è na cunnizzioni militari 'n cui n'[[asèrcitu]] circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu:
- sia di custrìnciri li difinzura a lu suttamittìrisi,
- sia di cunquistàricci câ forza.


==L'assedi ntâ storia siciliana==
==L'assedi ntâ storia siciliana==


La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu|Miditirraniu]], causannu spissu guerri tra l'invasura e la pupulazzioni pricidintimenti stabbilita.
La [[Sicilia]] fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu [[Mari Miditirraniu|Miditirràniu]], causannu spissu guerri tra li nvasura e la pupulazzioni pricidentimenti stabbilita.


==L'assediu rumanu di Sarausa==
==L'assediu rumanu di Sarausa==


Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l'urtima cità greca a tummari sutta lu duminiu [[Roma|rumanu]]. St'assediu, cumannatu dû ginirali [[Marcellu]], passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinsivi di [[Archimedi]], chi sprummintau pari nu ''specchiu usturi'' e nu ''cannuni a cumprissioni''. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu.
Ntô [[212 a.C.]] la cità di [[Sarausa]] fu l'ùrtima cità greca a tummari sutta lu duminiu [[Roma|rumanu]]. St'assediu, cumannatu dû ginirali [[Marcellu]], passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinzivi di [[Archimedi]], chi sprummintau pari nu ''specchiu usturi'' e nu ''cannuni a cumprissioni''. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu.


==L'assediu arabbu di Sarausa==
==L'assediu àrabbu di Sarausa==


Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu arabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difenniri la cità cu tutti li forzi. All'èbbica la Sicilia era ggià quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avevunu scigghiutu comu capitali la cità di [[Palermu]]. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatî chi cuminciaru a diffunnirisi ntra la pupulazzioni.
Ntô [[878]] la cità di [[Sarausa]], cuvirnata di diversi sèculi di li [[mpiru bizzantinu|bizzantini]] appi a subbiri l'affrontu di n'assediu àrabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difènniri la cità cu tutti li forzi. A l'èbbica la Sicilia era già quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avèvanu scigghiutu comu capitali la cità di [[Palermu]]. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatìi chi cuminciaru a diffunnìrisi ntra la pupulazzioni.


==L'assediu di Malta==
==L'assediu di Malta==
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}}
{{vidipuru1|Assediu di Malta (1565)}}


Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[turchia|turcu]]. All'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvunu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirraniu cintrali e orientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavalèri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi [[spagna|spagnoli]]
Ntô [[1565]] l'[[Malta|arcipèlacu maltisi]] fu lu tiatru di n'assediu [[Turchìa|turcu]]. A l'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvanu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirràniu cintrali e urientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavaleri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi [[spagna|spagnoli]]


[[Category:Storia]]
[[Category:Storia]]

Virsioni dû 11:51, 1 fri 2007

L'assediu di Malta (1565)

L'assediu è na cunnizzioni militari 'n cui n'asèrcitu circunna e cuntrolla l'accessi a nu locu furtificatu cû scopu:

- sia di custrìnciri li difinzura a lu suttamittìrisi,

- sia di cunquistàricci câ forza.

L'assedi ntâ storia siciliana

La Sicilia fu nvasa ntê vari èbbichi di pupulazzioni pruvinenti di tuttu lu Miditirràniu, causannu spissu guerri tra li nvasura e la pupulazzioni pricidentimenti stabbilita.

L'assediu rumanu di Sarausa

Ntô 212 a.C. la cità di Sarausa fu l'ùrtima cità greca a tummari sutta lu duminiu rumanu. St'assediu, cumannatu dû ginirali Marcellu, passau â storia pi li ligginnari nvinzioni difinzivi di Archimedi, chi sprummintau pari nu specchiu usturi e nu cannuni a cumprissioni. L'assediu appi successu e Archimedi stissu fu ammazzatu di nu surdatu rumanu.

L'assediu àrabbu di Sarausa

Ntô 878 la cità di Sarausa, cuvirnata di diversi sèculi di li bizzantini appi a subbiri l'affrontu di n'assediu àrabbu chi durau diversi misi. La flotta bizzantina nun potti (o nun volli) vèniri n succursu dî sarausani, chi rinisceru a difènniri la cità cu tutti li forzi. A l'èbbica la Sicilia era già quasi cumpritamenti occupata di l'àrabbi, chi avèvanu scigghiutu comu capitali la cità di Palermu. La cità tummau doppu diversi misi pi la fami e li malatìi chi cuminciaru a diffunnìrisi ntra la pupulazzioni.

L'assediu di Malta

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Assediu di Malta (1565).


Ntô 1565 l'arcipèlacu maltisi fu lu tiatru di n'assediu turcu. A l'èbbica Malta era lu baluardu dâ civilizzazzioni uccidintali e cristiana, e li turchi vulèvanu pigghiari l'ìsula pi la sò pusizzioni stratèggica ntô Miditirràniu cintrali e urientali. L'assediu, puru chi durau diversi misi, s'accapau cu nu ritiru dî turchi. Li cavaleri di Malta forru aiutati n parti dî rinforzi spagnoli