"Chiuvuta" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
TXiKiBoT (discussioni | cuntribbuti)
n robot Aggiungo: sw:Mvua
n robot Aggiungo: la:Pluvia
Riga 59: Riga 59:
[[ko:비]]
[[ko:비]]
[[ku:Baran]]
[[ku:Baran]]
[[la:Pluvia]]
[[lt:Lietus]]
[[lt:Lietus]]
[[lv:Lietus]]
[[lv:Lietus]]

Virsioni dû 00:19, 14 jin 2007

Na chiuvuta d'acqua supra l'erva

L' acqua (chiuvuta) è na forma di pricipitazzioni atmosfèrica. L'acqua si forma quannu gutti siparati d'acqua càscanu ô solu di deddi nùvuli. Nun tutta l'acqua ca casca dî nùvuli junci comu è gghiè la supirficî: na certa quantitati evàpura nta l'aria mentri ca chiovi attraversu aria sicca, nu tipu di pricipitazzioni chiamatu virga.

L'acqua chiuvuta joca nu rolu mpurtantìssimu ntô ciclu di l'acqua, ntô quali lu lìquitu ca evàpura di l'ocèani si cundenza ntê nùvuli e casca arreri 'n terra, doppu ritorna nta l'ocèani chî currenti e li ciumira pi ripètiri arreri lu ciclu.

L'ammuntari d'acqua chiuvuta si misura 'n millimetri: na pricipitazzioni di 1 mm aquivali a dìciri ca supra na qual'è gghiè supirficî si dipusitau na quantitati d'acqua unifurmamenti àuta 1 mm. La misura è nnipinnenti dâ grannizza dâ supirficî cunziddirata.

Li gutti d'acqua sunnu spissu discrivuti comu a "forma di làcrima", tunni supra lu funnu e cchiù stritti versu la cima, ma chistu è scurrettu (sulu li gutti d'acqua ca càdinu di quarchi surcenti sunnu a forma di làcrima ô mumentu ca si fòrmanu). Li gutti d'acqua nichi sunnu quasi sfèrichi. Li gutti cchiù granni sunnu tantu acchiattuti a forma di paninu, chiddi cchiù granni ancora sunnu a forma di paracaduti. Li gutti d'acqua ca risùrtanu dû sciugghimentu picca tempu prima d'un giummu di nivi sunnu granni e fòrmanu na rusiddina di gutti cchiù nichi quannu agghìcanu ô solu. 'N media li gutti sunnu 1-2 mm di diàmetru, li cchiù grossi foru riggistrati 'n Brasili e nta l'Ìsuli Marshall ntô 2004 cu cchiù di 1 cm di diàmetru. Sta grannizza fu spigata câ cunninzazzioni di granni particeddi di fumu o di cullisioni tra gutti 'n zoni rilativamenti nichi cu nu cuntinutu d'acqua particularmenti nutèvuli.

Tanti curturi svilupparu stratiggìi p'affruntari l'acqua e criaru nummarusi tipi di prutizzioni comu paracqui e mpirmiàbbili. Tanti pirsuni prifirìscinu stari 'n casa quannu chiovi, spiciarmenti ntê climi trupicali, unni li chiuvuti sunnu di sòlitu accumpagnati di timpurali.

Ginirarmenti l'acqua havi nu pH liggirmenti nfiriuri a 6, simpricimenti pi l'assurbimentu d'anidridi carvònica ca si dissucia ntê gutti nicareddi pi furmari quantitati mìnimi d'àcitu carvònicu. Nta arcuni àrî disèrtichi, lu purvìsculu atmusfèricu cunteni tantu bicarvunatu di càuciu di vilanzari la naturali acititati dâ pricipitazzioni e quinni l'acqua pò èssiri nèutra o addrittura arcalina. L'acqua cu nu pH sutta 5,6 è cunziddirata acqua àcita.

Si pò arricògghiri l'acqua chiuvuta ntôn puzzu.


Artìculi culligati

Liami sternu