"Croazzia" : Diffirenzi ntrê virsioni
Aggiurnamentu đđâ pàggina jé juncita đđâ infobox |
n Sistimai % acqui |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
{{Infobox statu|nomu=Croazzia|urariu=UTC+1|pupulazzioniAnnu=2019|pupulazzioniCriscita=-0,50%|supirficiAcqua=1,90 |
{{Infobox statu|nomu=Croazzia|urariu=UTC+1|pupulazzioniAnnu=2019|pupulazzioniCriscita=-0,50%|supirficiAcqua=1,90|pupulazzioniDinsitati=75,4|supirficiTutali=56.594|nnipinnenza=25 Giugnu 1991 (đđâ Juguslavia)|tilèfunu=+385|targa=HR|tld=[[.hr]]|munita=kuna cruata|festa=30 Maiu, 8 Uttùviru|cuntinenti=[[Europa]]|linkBannera=Flag of Croatia.svg|prisidenti=[[Zoran Milanović]]|capitali=[[Zagabria]]|cuvernu=[[Ripùbbrica|Ripùbbrica parramintari]]|nomuAbbitanti=Cruati|innu=Lijepa naša domovino, "A nostra beđđissima matriterra"|lingua=[[Cruatu]]|linkMappa=Hr-map.png|linkLucalizzazzioni=EU-Croatia.svg|nomuCumpretu=Ripùbbrica đđî Croazzia|nomuUfficiali=Republika Hrvatska|linkStemma=Coat of arms of Croatia.svg|pupulazzioniTutali=4.076.246}} |
||
A '''Croazzia''' jè na [[ripùbbrica]] [[Nnipinnenza|nnipinnenti]] cchì occupa na parti đđâ pinìsula balcànica jé cchì facìa parti đđâ [[Jugoslavia|Juguslavia]]. A capitali jè [[Zagabria]]. |
A '''Croazzia''' jè na [[ripùbbrica]] [[Nnipinnenza|nnipinnenti]] cchì occupa na parti đđâ pinìsula balcànica jé cchì facìa parti đđâ [[Jugoslavia|Juguslavia]]. A capitali jè [[Zagabria]]. |
Virsioni currenti ô 13:07, 29 nuv 2021
Croazzia | |||||
---|---|---|---|---|---|
| |||||
Dati amministrativi | |||||
Nomu cumpretu | Ripùbbrica đđî Croazzia | ||||
Nomu ufficiali | Republika Hrvatska | ||||
Lingui ufficiali | Cruatu | ||||
Capitali | Zagabria | ||||
Pulitìca | |||||
Guvernu | Ripùbbrica parramintari | ||||
Capu đđî Statu | Zoran Milanović | ||||
Nnipinnenza | 25 Giugnu 1991 (đđâ Juguslavia) | ||||
Ària | |||||
Tutali | 56.594 km² | ||||
% di l'acqui | 1,90 % | ||||
Pupulazziuni | |||||
Tutali | 4.076.246 ab. (2019) | ||||
Dinsitati | 75,4 ab./km² | ||||
Ìnnici đđî criscita | -0,50% | ||||
Nomu đđî l'abbitanti | Cruati | ||||
Giografìa | |||||
Cuntinenti | Europa | ||||
Fusu urariu | UTC+1 | ||||
Ecunumìa | |||||
Munita | kuna cruata | ||||
Àutru | |||||
Còdici ISO 3166 | HR, HRV, 191 | ||||
TLD | .hr | ||||
Prifissu tel. | +385 | ||||
Sigla autu. | HR | ||||
Innu nazziunali | Lijepa naša domovino, "A nostra beđđissima matriterra" | ||||
Festa nazziunali | 30 Maiu, 8 Uttùviru | ||||
A Croazzia jè na ripùbbrica nnipinnenti cchì occupa na parti đđâ pinìsula balcànica jé cchì facìa parti đđâ Juguslavia. A capitali jè Zagabria.
Storia[cancia | cancia la surgenti]
A storia ricenti đđâ Croazzia a metti 'ntò un rolu cintrali 'ntà storia europea. Doppu a secunna guerra munniali a Croazzia fu na ripùbbrica đđâ fidirazzioni Juguslava, nzinu à morti đđî Titu jé a siparazzioni ntô 1991 đđî vari ripùbbrichi cchì addivintaru nnipinnenti. A siparazzioni fu pirò assai dulurusa jé causau na longa juerra tra Serbia Croazzia cchì durassi ppì diversi anni.
Ccù a fini đđê guerri juguslavi, a Croazzia accuminzau un pircursu đđî mudirnizzazzioni jé đđî avvicinamentu prugrissivu ê standard suciali pulitichi jé ecunòmichi europei cc'a purta à trasìri 'ntà l'Unioni Europea u primu di giugnettu đđû 2013 còmu 28èsimu statu mèmmiru.
Giografìa[cancia | cancia la surgenti]
Cunfina ccâ Slovenia, ccâ fidirazzioni đđâ Serbia, a Bosnia-Erzegovina jé l'Unghirìa. Au sud-ovest, a Croazzia jè vagnata đđû mari Adriàticu, jé pussedi un vastu arcipèlagu đđî ìsuli cchì vannu đđâ l'Istria, nzina à fruntera ccû Montenegru.
Pulìtica[cancia | cancia la surgenti]
A Croazzia jè na Ripùbbrica parramentari, l'Assimbrea Nazziunali. C'avi circa 140 diputati.
Taliàti macàri[cancia | cancia la surgenti]
Albanìa | Andorra | Austria | Azzirbaiggian | Armenia | Belgiu | Bielurussia | Bosnia-Erzegovina | Bulgarìa | Cipru | Croazzia | Danimarca | Estonia | Finlandia | Francia | Girmania | Grecia | Giorgia | Irlanda | Islandia | Italia | Kòssuvu | Lettunia | Liechtenstein | Lituania | Lussimburgu | Malta | Moldavia | Mònacu | Montenegru | Norveggia | Paisi Vasci | Portugallu | Pulonia | Regnu Unitu | Ripùbblica Ceca | Ripubblica Macidonia | Rumanìa | Russia | San Marinu | Serbia | Slovacchia | Slovenia | Spagna | Svezzia | Svìzzira | Turchìa | Ucraina | Unghirìa | Vaticanu