"Joule" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Panormos (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Etichetti: Canciu di apparecchiu mòbbili Canciu dû web pi apparecchiu mòbbili
 
Riga 25: Riga 25:
:<math>\, 4,1867999409 \ \mathrm{J}=1\ \mathrm{cal}</math>
:<math>\, 4,1867999409 \ \mathrm{J}=1\ \mathrm{cal}</math>


==Descrizzioni==
==Descrizioni==
Nu joule eni u travagghiu svolto esercitannu a forza di nu [[Newton (grannizza fìsica)|newton]] pi na distanza di nu [[metru]], perciò a stissa quantitati pò essìri riferita comu 'newton metru''.
Nu joule eni u travagghiu svolto esercitannu a forza di nu [[Newton (grannizza fìsica)|newton]] pi na distanza di nu [[metru]], perciò a stissa quantitati pò essìri riferita comu 'newton metru''.
Pi evitari cunfusioni, u [[newton metru]] eno tipicamenti usatu comu a misura dû [[mumentu meccanicu]] e nun di l'[[energia]]. Ci si pò fari un'idea di quantu sia nu joule cunsidirannu ca eni circa pari a lu [[travagghiu (fisica)|travagghiu]] vulutu pi sullivari na massa di 102&nbsp;[[grammu|g]] (comu nu [[pumu]] nicu) pi nu metru, contru a forza di [[gravitati]] terrestri.
Pi evitari cunfusioni, u [[newton metru]] eno tipicamenti usatu comu a misura dû [[mumentu meccanicu]] e nun di l'[[energia]]. Ci si pò fari un'idea di quantu sia nu joule cunsidirannu ca eni circa pari a lu [[travagghiu (fisica)|travagghiu]] vulutu pi sullivari na massa di 102&nbsp;[[grammu|g]] (comu nu [[pumu]] nicu) pi nu metru, contru a forza di [[gravitati]] terrestri.

Virsioni currenti ô 21:46, 31 jin 2021

Joule
Nfurmazzioni ginirali
SistemaSI
Grannizzaenergia
EponimuJames Prescott Joule
Cunvirsioni
1 {{{simmulu}}} 'n... ...equivali a...
Unitati CGS1,0 × 107  erg
Unitati MTS0,001  [joule
Unitati US/Imp9,47817 × 10−4  BTU
Unitati ST0,101972  kgm
Unitati di Planck5,1122 × 10−10  EP
Unitati atomiche2,294 × 1017  Eh

U joule (simmùlu J) eni na unitati di misuraSistema 'ntirnazziunali di unitati di misura. U joule eni l'unitati di misura di l'energia, dû travagghiu e dû caluri (pi chistu eni spissu usata puru a caluria), e diminsionalmenti eni kg·m²/s² = 1 N·m = 1 W·s. U Joule pigghìa u nomu da lu fisicu ngrisi James Prescott Joule.

Descrizioni[cancia | cancia la surgenti]

Nu joule eni u travagghiu svolto esercitannu a forza di nu newton pi na distanza di nu metru, perciò a stissa quantitati pò essìri riferita comu 'newton metru. Pi evitari cunfusioni, u newton metru eno tipicamenti usatu comu a misura dû mumentu meccanicu e nun di l'energia. Ci si pò fari un'idea di quantu sia nu joule cunsidirannu ca eni circa pari a lu travagghiu vulutu pi sullivari na massa di 102 g (comu nu pumu nicu) pi nu metru, contru a forza di gravitati terrestri.

Nu joule eni puru lu travaggiu fattu pi erogari a putenza di nu watt pi nu secunnu.

1 joule eni uguali a:

Tra li multipli di lu joule truvammu:

  • u kilujoule (kJ), uguali a 1000 joule (10³ J)
  • u megajoule (MJ), uguali a 1000 kilojoule (106 J)
  • u gigajoule (GJ), uguali a 1000 megajoule (109 J)
  • u terajoule (TJ), uguali a 1000 gigajoule (1012 J)

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]