"Cumulunemmu" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Migrating 42 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q182311 (translate me) |
ci misi 'na fiura #WPWP |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[File:Anvil shaped cumulus panorama edit.jpg|thumb|Cumulunemmi]] |
|||
⚫ | Lu |
||
⚫ | Lu '''cumulunemmu''' (abbriviazzioni Cb) è na [[nùvula]] a sviluppu virticali e la cchiù spittaculari e mpunenti tra li nùvuli. Vista a distanza si prisenta grossu modu comu na turri ca dâ basi rilativamenti nun àuta assai dû sulu (midiamenti attornu ê 2.000 mt ê nostri latitùtini) s'erci p'arcuni chilòmitri, nzinu a putiri agghicari a lu lìmmiti dâ [[trupusfera]], overu, ê nostri latitùtini, attornu ê 12.000 metri (menu a li poli e di cchiù a l'equaturi). Junta la quota lìmmiti dâ trupusfera, nun putennu cchiù spannìrisi virticarmenti, lu fa urizzuntarmenti, dannu locu a na summitati a forma di ncunia. |
||
La basi dû cumulunemmu è scura, a li voti quasi nìura, cu sfumaturi ca ponnu jiri dû virdi ô giarnu. |
La basi dû cumulunemmu è scura, a li voti quasi nìura, cu sfumaturi ca ponnu jiri dû virdi ô giarnu. |
Virsioni currenti ô 20:05, 7 aus 2020
Lu cumulunemmu (abbriviazzioni Cb) è na nùvula a sviluppu virticali e la cchiù spittaculari e mpunenti tra li nùvuli. Vista a distanza si prisenta grossu modu comu na turri ca dâ basi rilativamenti nun àuta assai dû sulu (midiamenti attornu ê 2.000 mt ê nostri latitùtini) s'erci p'arcuni chilòmitri, nzinu a putiri agghicari a lu lìmmiti dâ trupusfera, overu, ê nostri latitùtini, attornu ê 12.000 metri (menu a li poli e di cchiù a l'equaturi). Junta la quota lìmmiti dâ trupusfera, nun putennu cchiù spannìrisi virticarmenti, lu fa urizzuntarmenti, dannu locu a na summitati a forma di ncunia.
La basi dû cumulunemmu è scura, a li voti quasi nìura, cu sfumaturi ca ponnu jiri dû virdi ô giarnu.
Lu cumulunemmu è la nubbi di timpurali, videmma viulentu e si prisenta privalintimenti ntê misi càudi.
Ô nternu di li cumulunemmi, si ginìranu currenti ascinziunali di nutèvuli ntinzitati, macari di 40m/s (e anàlughi currenti discinnenti a lu sò sternu), nunchì grossi accùmuli d'alittricitati stàtica, ca ponnu dari locu a fùrmini, pi cui rapprisèntanu nu seriu pirìculu â navicazzioni aèria (pi chistu li piloti cèrcanu d'evitàrilu, a vista o cu l'usiliu di radar meteorològgici.