"Caltaggiruni" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 13: Riga 13:


[[File:Caltagirone.jpg|thumb|left|La scalazza di Caltaggiruni, dicurata di la famusa ciramica]]
[[File:Caltagirone.jpg|thumb|left|La scalazza di Caltaggiruni, dicurata di la famusa ciramica]]
'''Caltaggiruni''' ('''Cartaggirũ''' ntû dialettu dâ città) è un cumuni di 36.846 abbitanti dâ [[pruvincia di Catania]]. Di urìggini àrabba, sviluppau dû principiu dâ sò storia l'artiggianatu dâ ciràmica, chi la renni famusa a liveddu nazziunali e ntirnazziunali, trasennu ricintimenti puru ntô catàlugu dû patrimoniu munniali di l'umanità di l'[[UNESCO]] intra û consorziu ri comuni Vaddu ri Notu. Li abbitanti sunu chiamati "calatini" o "caltaggirunisi" (''caratĩ'' e ''cartaggirunisə'' dda parrata lucali)
'''Caltaggiruni''' ('''Cartaggirũ''' ntû dialettu dâ città) è unu cumuni di 37.953 abbitanti dâ [[pruvincia di Catania]]. Di urìggini àrabba, sviluppau dû principiu dâ sò storia l'artiggianatu dâ ciràmica, chi la renni famusa a liveddu nazziunali e ntirnazziunali, trasennu ricintimenti puru ntô catàlugu dû patrimoniu munniali di l'umanità di l'[[UNESCO]] intra û consorziu di comuni Vaddu di Notu. Li abbitanti sunu chiamati "calatini" o "caltaggirunisi" (''caratĩ'' e ''cartaggirunisə'' dda parrata lucali)


L'etimoluggìa diriva di l'àrabbu Q'al'at jiran (appoi trasfurmatu n Kalta-jiran), ca signìfica " dui Casteddi vicini".
L'etimoluggìa diriva di l'àrabbu Q'al'at jiran (appoi trasfurmatu n Kalta-jiran), ca signìfica " dui Casteddi vicini".


Cu 'rriva a Caltaggiruni nun pò farisi scappari n'a presenza strabilianti: a ciramica. Si tu 'ntrasi ndà città trovi a ciramica unnè ghiè ghiè, intra a putìa, intra li casi e 'ncapu li balcuni.
Cu 'rriva a Caltaggiruni nun pò farisi scappari 'na presenza strabilianti: a ciramica. Si tu 'ntrasi ndà città trovi a ciramica unnè ghiè ghiè, intra a putìa, intra li casi e 'ncapu li balcuni.
Lavurari a terracotta è n'arti antica quantu a so città, detta a Città ri Munti. Caltaggiruni si spatti in du patti: a città auta e chidda bassa. A prima cunserva u megghiu e impurtanti patrimoniu ra città, monumenti barocchi, chiese e campanili decurati, a statua ri Luigi Sturzu, villi e villini settecenteschi, a scalinata ri Santa Maria del Monte (a scala dâ Matrici), a villa comunale, li quarteri ri San Jacupu e San Giorgiu, u carciri Borbonicu, i putii ra ceramica, u teatru ri pupi, li presepi permanenti e li vecchiareddi ca parraciniunu intra a piazza cuperta.
Travagghiari a terracotta è n'arti antica quantu a so città, detta a Città di Munti Erea. Caltaggiruni si spatti in du patti: a città auta e chidda bassa. A prima cunserva u megghiu e impurtanti patrimoniu da città, monumenti barocchi, chiese e campanili decurati, a statua di Luigi Sturzu, villi e villini sitticenteschi, a scalinata di Santa Maria Monti (a scala dâ Matrici), a vidda comunali, li quarteri di San Jacupu e San Giorgiu, u carciri Burbonicu, i putii da ceramica, u teatru di pupi, li presepi permanenti e li vecchiareddi ca parraciniunu intra a chiazza cuperta.


Tipici ri sta zona sunu li carruggi, strade niche niche a scinniri e chianari unni si fannu li più antichi misteri chi si ponu taliari ri porta in porta quasi come trasiri intra e casi ri ggenti.<br />
Tipici di sta zona sunu li carruggi, strade nichi nichi a scinniri e chianari unni si fannu li più antichi misteri chi si ponu taliari di porta in porta quasi come trasiri intra e casi di genti.<br />
Ndà città nuova lu baroccu nun c'è ma trova li negozi novi novi, li case moderni, u tribunali, l'ospedali, e a campagna china ri carrube e ulivi. È a zona chiù abbitata dâ città calatina.
Ndà città nova lu baroccu nun c'è ma trova li negozi novi , li casi moderni, u tribunali, l'ospedali, e a campagna china ri carrubbe e ulivi. È a zona chiù abbitata dâ città calatina.


----
----
Riga 51: Riga 51:
== Dialettu ==
== Dialettu ==


U caltaggirunisi è una varietà di sicilianu orientali non metafòneticu, frati dû chiddu catanisi o saràusanu, pirò distintu, specialmenti pû substratu gallu-siculu, chi ha rendutu sta parrata differenti, cumenzannu câ forti nasalità dû sonu, e finennu cû l'usu du tiempu perfettu mmeci dû tiempu remotu.
U caltaggirunisi è una varietà di sicilianu orientali non metafòneticu, frati dû chiddu catanisi o saràusanu, pirò distintu, specialmenti pû substratu gaddu-siculu, chi rinniu sta parrata differenti, cumenzannu câ forti nasalità dû sonu, e finennu cû l'usu du tiempu perfettu mmeci dû tiempu remotu.


P'influenza dû gallu-italicu ca vinìu cu chiddi di Genova, li vucali finali di lu dialettu di Caltaggiruni nun vèninu prununziati (éssir mmeci chi essiri).
P'influenza dû liguri ca vinìu cu chiddi di Genova, li vucali finali di lu dialettu di Caltaggiruni nun vèninu prununziati (éssir mmeci chi essiri).


P'asempiu: "Cu nn'app nn'app, i cassatedd 'e Pasqua" (zoè: Cu nn'appi nn'appi, di cassateddi di Pasqua")
P'asempiu: "Cu nn'app nn'app, i cassatedd 'e Pasqua" (zoè: Cu nn'appi nn'appi, di cassateddi di Pasqua")

Virsioni dû 17:08, 14 maiu 2019

Caltaggiruni
Dittagghi: Stemma di Caltaggiruni
Nomu ufficiali: Caltagirone
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania
Cuurdinati: 37°14'0"N, 14°31'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 382 km²
Abbitanti: 38.220
Dinzitati: 96 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Acati, Gela, Grammicheli, Licuddìa, Mazzarinu, Mazzarruni, Miniu, Mirabedda Mbaccari, Niscemi, Chiazza , San Micheli di Ganzaria
CAP: 95041
Prifissu telefònicu: 0933
Situ ufficiali: http://www.comune.caltagirone.ct.it/


La scalazza di Caltaggiruni, dicurata di la famusa ciramica

Caltaggiruni (Cartaggirũ ntû dialettu dâ città) è unu cumuni di 37.953 abbitanti dâ pruvincia di Catania. Di urìggini àrabba, sviluppau dû principiu dâ sò storia l'artiggianatu dâ ciràmica, chi la renni famusa a liveddu nazziunali e ntirnazziunali, trasennu ricintimenti puru ntô catàlugu dû patrimoniu munniali di l'umanità di l'UNESCO intra û consorziu di comuni dû Vaddu di Notu. Li abbitanti sunu chiamati "calatini" o "caltaggirunisi" (caratĩ e cartaggirunisə dda parrata lucali)

L'etimoluggìa diriva di l'àrabbu Q'al'at jiran (appoi trasfurmatu n Kalta-jiran), ca signìfica " dui Casteddi vicini".

Cu 'rriva a Caltaggiruni nun pò farisi scappari 'na presenza strabilianti: a ciramica. Si tu 'ntrasi ndà città trovi a ciramica unnè ghiè ghiè, intra a putìa, intra li casi e 'ncapu li balcuni. Travagghiari a terracotta è n'arti antica quantu a so città, detta a Città di Munti Erea. Caltaggiruni si spatti in du patti: a città auta e chidda bassa. A prima cunserva u megghiu e impurtanti patrimoniu da città, monumenti barocchi, chiese e campanili decurati, a statua di Luigi Sturzu, villi e villini sitticenteschi, a scalinata di Santa Maria dû Monti (a scala dâ Matrici), a vidda comunali, li quarteri di San Jacupu e San Giorgiu, u carciri Burbonicu, i putii da ceramica, u teatru di pupi, li presepi permanenti e li vecchiareddi ca parraciniunu intra a chiazza cuperta.

Tipici di sta zona sunu li carruggi, strade nichi nichi a scinniri e chianari unni si fannu li più antichi misteri chi si ponu taliari di porta in porta quasi come trasiri intra e casi di genti.
Ndà città nova lu baroccu nun c'è ma trova li negozi novi , li casi moderni, u tribunali, l'ospedali, e a campagna china ri carrubbe e ulivi. È a zona chiù abbitata dâ città calatina.


Nun te pò peddiri:
- I cannoli di Judica e Trieste (chiazza principali vicinu a scalinata), in facci da Chiesa di Gesuiti
- I gireddi di Grazziusu, che è na brioscia cu zuccaru a velu, e china re crema, principalmenti Nutella o crema pasticciera. È chiamata accussì picché havi na forma a spirali.

- I putii di ceramisti ('ndò centro storico)
- Li quartieri di l'Acquanova, di San Petru, di San Giorgiu, di San Jacupu e u teatru di pupi
- A via Luigi Sturzu, unni c'è na balcunata barocca di lu patrimoniu dell'UNESCO.

Frazzioni

Giamillaggi

Nasciuti a Caltaggiruni

Dialettu

U caltaggirunisi è una varietà di sicilianu orientali non metafòneticu, frati dû chiddu catanisi o saràusanu, pirò distintu, specialmenti pû substratu gaddu-siculu, chi rinniu sta parrata differenti, cumenzannu câ forti nasalità dû sonu, e finennu cû l'usu du tiempu perfettu mmeci dû tiempu remotu.

P'influenza dû liguri ca vinìu cu chiddi di Genova, li vucali finali di lu dialettu di Caltaggiruni nun vèninu prununziati (éssir mmeci chi essiri).

P'asempiu: "Cu nn'app nn'app, i cassatedd 'e Pasqua" (zoè: Cu nn'appi nn'appi, di cassateddi di Pasqua")

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Cullina di Sant’Ippòlitu (Caltaggiruni).