"Jiarda" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Panormos (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
Panormos (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
 
Riga 13: Riga 13:
}}
}}


A '''jiarda''' ('n [[Lingua ngrisa|ngrisi]]: ''yard'') eni na [[unità di misura|unitati di misura]] di [[lunchizza]] ca nun fa parti di lu standard dû [[Sistema ntirnazziunali]]. Fa nveci parti dû [[Sistema mpiriali britannicu]] ed eni tuttùora usata nnè paisi di cultura [[Anglu-Sassuni|anglusassuni]], come [[Regnu Unitu]] e [[Stati Uniti dâ Mèrica]].
A '''jiarda''' ('n [[Lingua ngrisa|ngrisi]]: ''yard'') eni na [[unità di misura|unitati di misura]] di [[lunchizza]] ca nun fa parti di lu standard dû [[Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]. Fa nveci parti dû [[Sistema mpiriali britannicu]] ed eni tuttùora usata nnè paisi di cultura [[Anglu-Sassuni|anglusassuni]], come [[Regnu Unitu]] e [[Stati Uniti dâ Mèrica]].


Na jiarda eni pari a 0,9144 [[metru|metri]], e currìspunni a 3 [[pedi (unitati di misura)|pedi]], ossia 36 [[puseri (unitati di misura)|puseri]].
Na jiarda eni pari a 0,9144 [[metru|metri]], e currìspunni a 3 [[pedi (unitati di misura)|pedi]], ossia 36 [[puseri (unitati di misura)|puseri]].

Virsioni currenti ô 21:08, 28 mar 2018

Jiarda
Nfurmazzioni ginirali
SistemaUS/Imp
Grannizzalunchizza
Cunvirsioni
1 {{{simmulu}}} 'n... ...equivali a...
Unitati SI0,9144  m
Unitati CGS91,44  cm
Unitati US/Imp36  in
ft
Unitati di Planck5,715 × 1034  lP
Unitati atomiche1,728 × 1010  a0

A jiarda ('n ngrisi: yard) eni na unitati di misura di lunchizza ca nun fa parti di lu standard dû Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura. Fa nveci parti dû Sistema mpiriali britannicu ed eni tuttùora usata nnè paisi di cultura anglusassuni, come Regnu Unitu e Stati Uniti dâ Mèrica.

Na jiarda eni pari a 0,9144 metri, e currìspunni a 3 pedi, ossia 36 puseri.

'N origini la jiarda era divisa, usannu u metudu binariu, 'n 2, 4, 8, e 16 parti, chiamati rispettivamenti menza-jiarda, span, finger e nail.

A jiarda dìriva lu sò nomu da la parola usata pì innìcari nu ramu drittu o nu vastuni, puru si l'origini prìcisa di l'unitati di misura nun eni cumpletamenti nota. Alcuni ritennu ca dìrivi da lu duppiu cubitu, o ca avi origgini da na misura cubbica. N'avutra vìrsioni dici ca la jiarda dìrivi da la circunfirenza du pettu di nu cristianu, mentri n'avutra ancùora susteni ca la misura vinni nvintata da Enrico I d'Inghilterra, 'n quantu fussi a distanza tra la punta dû sò nasu e la fini dû puseri. Chisti sunnu ritìnuti li eventi cchiù prubabbili ca portarunu a na standardizzazioni.

Svariati standardizzazioni di la jiarda foru stati prudutti nto cursu dû tempu, risultannu 'n campiuna di vari lunchizzi. La jiarda muderna eni nu cumprumessu tra li dui vecchi standard, britannicu e mèricanu, ed eni calibrata su lu metru, eni stata ufficialmenti dìfinita comu esattamenti 0,9144 metri nto 1959.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]