"Ohm" : Diffirenzi ntrê virsioni
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
|||
Riga 3: | Riga 3: | ||
|mmaggini = |
|mmaggini = |
||
|didascalia = |
|didascalia = |
||
|sistema = [[sistema ntirnazziunali di unitati di misura]] |
|sistema = [[sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura|SI]] |
||
|unitati_derivati = si |
|unitati_derivati = si |
||
|grannizza = [[resistenza elettrica]] |
|grannizza = [[resistenza elettrica]] |
||
|simmùlu = [[Ω]] |
|simmùlu = [[Omega (lettìra)|Ω]] |
||
|eponimu = [[Georg Ohm]] |
|eponimu = [[Georg Ohm]] |
||
|unitati_base = [[metru|m]]<sup>2</sup> × [[chilugrammu|kg]] × [[ampere|A]]<sup>−2</sup> × [[secunnu|s]]<sup>−3</sup> |
|unitati_base = [[metru|m]]<sup>2</sup> × [[chilugrammu|kg]] × [[ampere|A]]<sup>−2</sup> × [[secunnu|s]]<sup>−3</sup> |
||
Riga 13: | Riga 13: | ||
}} |
}} |
||
Lu <nowiki>'</nowiki>'''ohm''' (simmùlu '''Ω''') eni l'[[unità di misura|unitati di misura]] di la [[resistenza elettrica]] nto [[sistema ntirnazziunali di unitati di misura]]. |
Lu <nowiki>'</nowiki>'''ohm''' (simmùlu '''Ω''') eni l'[[unità di misura|unitati di misura]] di la [[resistenza elettrica]] nto [[sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura]]. |
||
Nu [[resistore]] avi resistenza pari a 1 ohm quannu na [[diffirenza di putinziali]] ai sò capi pari a nu [[volt]] genera na [[Currenti elettrica|currenti]] di intensitati pari a nu [[ampere]]. |
Nu [[resistore]] avi resistenza pari a 1 ohm quannu na [[diffirenza di putinziali]] ai sò capi pari a nu [[volt]] genera na [[Currenti elettrica|currenti]] di intensitati pari a nu [[ampere]]. |
Virsioni dû 18:11, 28 mar 2018
Ohm | |||
---|---|---|---|
Nfurmazzioni ginirali | |||
Sistema | SI | ||
Grannizza | resistenza elettrica | ||
Eponimu | Georg Ohm | ||
Cunvirsioni
| |||
Unitati CGS | ≈1,11265 × 10−12 statΩ 1,0 × 109 abΩ | ||
Unitati di Planck | ≈0,033 ZP | ||
Lu 'ohm (simmùlu Ω) eni l'unitati di misura di la resistenza elettrica nto sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura.
Nu resistore avi resistenza pari a 1 ohm quannu na diffirenza di putinziali ai sò capi pari a nu volt genera na currenti di intensitati pari a nu ampere.
Diminsionalmenti si avi:
- .
L'ohm eni l'unitati di misura puru di l'impedenza e dâ reattanza.
Lu ohm pigghìa u so nomu da lu fisicu tedescu Georg Simon Ohm, scuprituri di la liggi di Ohm.
Pi esprimiri a resistenza si usanu puru multipli e suttamultipli. Gamme di valuri comunementi usati sunnu:
- mohm (milliohm), assai usati pi la resistenza di cunnùtturi e di resisturi pi la misura di currenti elettriche;
- ohm, kohm (chiloohm) e Mohm (megaohm), di cui assai usati 'n elettronica ginìrali soprattuttu i kohm;
- Gohm (gigaohm) usati, pì esempiu, pi la polarizzazioni di microfuni a cundensaturi e, nzemi a li Tohm (teraohm), pi la resistivitati di materiali definiti isolanti (mai perfetti).
U modu giustu di scriviri ohm eni cu la lettera iniziali minuscola, tranni quannu secunnu i reguli grammaticali s'avi a scriviri 'na parola cu la maiuscola iniziali; ò stissu modu eni sbagliatu svriviri o diri ohms a lu prurali.
'N nu circuitu elettricu l'intensitati di la currenti eni direttamenti pruporzionali a la tinzioni e inversamenti pruporzionali a la resistenza.
- L'intensitati si misura 'n ampere, e lu sò simmùlu eni I;
- A tinzioni si misura 'n volt, e lu sò simmùlu eni V;
- A resistenza si misura 'n ohm, e lu sò simmùlu eni Ω.
A currenti eni nu flussu ordinatu di elettrùni; a tinzioni eni a forza di natura elettrica ca eni 'n gradu di determinari u scurrimentu di la currenti.
Si la forza acchìana, acchìana puru l'intensitati dâ currenti; a resistenza eni a forza di natura fisica prisenti 'n tutti i matiriali e si opponi a lu scurrimentu di la currenti; si chista acchìana a currenti s'abbassa.