"Culunialismu n Africa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Addbot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Migrating 1 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q179848 (translate me)
catiguria
Riga 1: Riga 1:
[[Mmàggini:Colonial Africa 1914 map.png|thumb|300px|Àrii di nfluenza europea ntô cuntinenti africanu ntô 1914.]]
[[Mmàggini:Colonial Africa 1914 map.png|thumb|300px|Àrii di nfluenza europea ntô cuntinenti africanu ntô 1914.]]
Lu '''culunialismu n Africa''' fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti [[africa]]nu di la parti dî nazzioni di l'[[Europa]] chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la [[Francia]] e la [[Gran Britagna]], ma participaru puru pi na parti cchiù nica la [[Girmania]] lu [[Purtugallu]] l'[[Italia]] e lu [[Belgiu]].
Lu '''culunialismu 'n Àfrica''' fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti [[africa]]nu di la parti dî nazzioni di l'[[Europa]] chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la [[Francia]] e la [[Gran Britagna]], ma participaru puru pi na parti cchiù nica la [[Girmania]] lu [[Purtugallu]] l'[[Italia]] e lu [[Belgiu]].


Puru siddu si rifirèvanu spissu a na "missioni civilizzatrici" n favuri dî pupulazzioni suttasviluppati, li putenzi culuniali si limitaru pi lu cchiossai a sfruttari li risorsi naturali dû cuntinenti.
Puru siddu si rifirèvanu spissu a na "missioni civilizzatrici" n favuri dî pupulazzioni suttasviluppati, li putenzi culuniali si limitaru pi lu cchiossai a sfruttari li risorsi naturali dû cuntinenti.


[[Catigurìa:Africa]]
[[Catigurìa:Àfrica]]
[[Catigurìa:Storia]]
[[Catigurìa:Storia]]

Virsioni dû 09:34, 5 dic 2017

Àrii di nfluenza europea ntô cuntinenti africanu ntô 1914.

Lu culunialismu 'n Àfrica fu nu prucessu di spartizzioni pulitica dû cuntinenti africanu di la parti dî nazzioni di l'Europa chi agghicau ô cùrmini ntâ secunna mità dû XIX sèculu. Li putenzi uccidintali principali forru supratuttu la Francia e la Gran Britagna, ma participaru puru pi na parti cchiù nica la Girmania lu Purtugallu l'Italia e lu Belgiu.

Puru siddu si rifirèvanu spissu a na "missioni civilizzatrici" n favuri dî pupulazzioni suttasviluppati, li putenzi culuniali si limitaru pi lu cchiossai a sfruttari li risorsi naturali dû cuntinenti.