"La mammana di la principissa-fata (cuntu)" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Santu (discussioni | cuntribbuti)
Nuddu riassuntu dû canciamentu
nNuddu riassuntu dû canciamentu
Riga 3: Riga 3:
"Amminni a mia!"<br>
"Amminni a mia!"<br>
Idda ha pigghiatu un piattinu, e cci l'ha jincutu di chiddu chi cucìa.<br>
Idda ha pigghiatu un piattinu, e cci l'ha jincutu di chiddu chi cucìa.<br>
La manu ritorna e cci duna lu piattinu chinu di munita d'oru.<br>
La manu ritorna e cci duna lu piattinu chinu di munita d'[[oru]].<br>
Lu nnumani a ura chi idda facìa lu manciari n'àutra vota la manu: "Amminni a mia!".<br>
Lu nnumani a ura chi idda facìa lu manciari n'àutra vota la [[manu]]: "Amminni a mia!".<br>
Idda cci detti n'àutru piattu cchiù granni, e la stissa manu cci lu ritorna chinu di munita d'oru.<br>Nzumma pi lu cursu di novi misi sta manu fici sempri la stissa cosa, e la mammana a ngrussari sempri lu piattu sina chi s'arriduciu a un beddu spillongu.
Idda cci detti n'àutru piattu cchiù granni, e la stissa manu cci lu ritorna chinu di munita d'oru.<br>Nzumma pi lu cursu di novi misi sta manu fici sempri la stissa cosa, e la mammana a ngrussari sempri lu piattu sina chi s'arriduciu a un beddu spillongu.



Virsioni dû 04:16, 27 utt 2017

Cc'era na vota na mammana, e era maritata.
Na jurnata era nta la cucina chi facìa lu manciari e si vitti affacciari na manu e senti diri: "Amminni a mia!"
Idda ha pigghiatu un piattinu, e cci l'ha jincutu di chiddu chi cucìa.
La manu ritorna e cci duna lu piattinu chinu di munita d'oru.
Lu nnumani a ura chi idda facìa lu manciari n'àutra vota la manu: "Amminni a mia!".
Idda cci detti n'àutru piattu cchiù granni, e la stissa manu cci lu ritorna chinu di munita d'oru.
Nzumma pi lu cursu di novi misi sta manu fici sempri la stissa cosa, e la mammana a ngrussari sempri lu piattu sina chi s'arriduciu a un beddu spillongu.

Arrivannu a li novi misi menu jorna, di notti cci jeru a tuppuliari la porta a la mammana, ca la vulianu pi jiri a téniri.
Idda si vesti, scinni e trova nta la ntrata dui giaànti; cci abbennanu l'occhi, si la carricanu supra la spadda, e santi pedi ajutàtimi.
Idda un vitti cu eranu e di unni la cunuscèvanu.
Juncennu nta na ntrata, iddi cci livàru la benna; e la fìciru acchianari.
Comu trasìu vitti na signura gràvita grossa: - Cummari, cci dici sta signura, vogghiu èssiri tinuta di vui.-
La cummari s'hà statu ddà, e un si mossi cchiù.

Jamu ca avianu passatu chìnnici jorna, e lu maritu un vidennu a la mugghieri, cci cuminciaru a jiri li capiddi pill'aria; dicennu: "E comu! Ah! mugghieri mia, ca cci appizzasti la vita!". Lu pòviru maritu firriau tutta la cità circannu sempri di notti e di jornu.

A li 15 jorna, dunca, sgravau la signura. Sta signura era na Principissa-fata, e fici dui beddi figghi màsculi.
Dici: "Cummari, aviti statu chìnnici jorna, e n'àutri chìnnici jorna aviti a stari pi assistìrimi." E la mammana stetti n'àutri 15 jorna.
A lu misi, dici la Principissa: "Cummari, vi nni vuliti jiri?"
"Comu cumanna vostra Ccillenza."
"Comu vuliti èssiri pajata - ci dici la signura - a pugnè o a pizzichè?" - Dici idda ntra idda, la mammana: "Si cci dicu a pizzichè, haju tempu a mòriri; megghiu cci dicu a pugnè, ammenu moru cchiù prestu " - cridennu ca cci vulìa dari pugna. Dici: "A pugnè".

La Principessa ha chiamatu a li dui giaànti e fa purtari un saccu granni di munita d'oru e n'àutru saccu la mità di chiddu; ha pigghiatu e cci l'ha fattu nèsciri a pugna ddi li giaànti, e cci ha fattu carricari n'àutru saccu.

Lu maritu di la mammana quannu un la vitti spuntari cchiù, la critti morta e si vistìu di nìuru. Tuppulianu li giaànti, e iddu, lu maritu, si critti ch'era l'arma di sò mugghieri.
Dici: "Ti scunciuru pi parti di Diu."
"Un mi scunciurari, ca sugnu tò mugghieri. Grapi!"
Lu maritu, cchiù mortu ca vivu, va a grapi; comu la vidi dici: "Ma idda veru mè mugghieri è - e si l'abbrazza.
Ora unn'hà statu? Io ti cridìa morta."
Comu vitti pirò li denari, e idda cci cuntò tutti cosi, finìu lu luttu e un parrò cchiù di nenti.
Unca sta mammana cu stì gran dinari lassò di fari la mammana, misi carrozza, àbbiti jàvanu e àbbiti vinìanu; era na signura di li primi di Palermu.

Ddoppu deci anni passava di li Quattru Cantuneri 'n carrozza, ma na carrozza di vera gala.
Jisa l'occhi, e si senti chiamari.
"Psi psi! Acchianati!".
Era na signura ca la chiamava supra.
Idda scinni di la carrozza e acchiana supra, a palazzu.
La signura comu l'appi di facci e facci, cci dissi: "Cummari, mi canusciti?"
"Nonsignura."
"Comu! un vi rigurdati ca iu sugnu dda signura chi mi vinìstivu a tèniri deci anni nn'arreri, quannu iu vi trattinni un misi cu mia, e fici sti beddi picciriddi?..
Iu sugnu puru chidda chi pruija la manu, e v'addumannava lu manciari.
Iu era nta la cummitiva di li fati; e si vui nun èravu ginirusa di dàrimi lu manciari, la notti murìa.
E pirchì fùstivu ginirusa, arricchìstivu.
Ora iu mi sciugghivi di la cummitiva, e sugnu ccà cu li me' figghi."
La mammana, alluccuta, taliava e binidiciu ddu mumentu chi cci avìa fattu dd'attu ginirusu. Accussì, addivintaru amici pi sempri.

Iddi arristaru filici e cuntenti,
Nui semu ccà e ni munnamu li denti.


Stu cuntu è piggghiatu di la "cullizzioni di "Fiabe Novelle e Racconti popolari siciliani" - Giuseppi Pitrè