"Àfrica dû Nord" : Diffirenzi ntrê virsioni
Bot: rimpiazzu la mmàgini Flag_of_Mauritania.svg cu 1959-2017_Flag_of_Mauritania.svg |
|||
Riga 15: | Riga 15: | ||
* [[Mmàggini:Flag of Egypt.svg|25px|border]] [[Egittu]] |
* [[Mmàggini:Flag of Egypt.svg|25px|border]] [[Egittu]] |
||
* [[Mmàggini:Flag of Sudan.svg|25px|border]] [[Sudan]] |
* [[Mmàggini:Flag of Sudan.svg|25px|border]] [[Sudan]] |
||
* [[Mmàggini:Flag of Mauritania.svg|25px|border]] [[Mauritania]] |
* [[Mmàggini:1959-2017 Flag of Mauritania.svg|25px|border]] [[Mauritania]] |
||
* [[Mmàggini:Flag of Tunisia.svg|25px|border]] [[Tunisia]] |
* [[Mmàggini:Flag of Tunisia.svg|25px|border]] [[Tunisia]] |
||
* [[Mmàggini:Flag of the Sahrawi Arab Democratic Republic.svg|25px|border]] [[Ripùbbrica Dimucràtica Àrabba Sahrawi]] |
* [[Mmàggini:Flag of the Sahrawi Arab Democratic Republic.svg|25px|border]] [[Ripùbbrica Dimucràtica Àrabba Sahrawi]] |
Virsioni dû 15:37, 7 aus 2017
Pi Africa dû Nord si ntenni tutta l'Africa ô nord dû Sahara.
Storia
Abbitata di na pòpulazzioni di etnia e di culuri di peddi diversa dû restu dû cuntinenti, l'Africa dû Nord ha ntrattinutu rapporti cummirciali, culturali assai ntensi cu l'uccidenti. Già in èbbica rumana, l'Africa dû Nord fu amministrata pi na quattrina di sèculi di Roma.
Ntô mediuevu l'Africa dû Nord fu occupata di l'àrabbi, chi tintaru puru di tràsiri in Europa. La civilizzazzioni àrabba trasìu e s'affirmau nnâ Spagna e pi na para di sèculi puru 'n Sicilia, ma fu cummattuta dû papatu, dî bizzantini, e dî tutti li regni cristiani chi duminavanu l'Europa cuntinintali (nurmanni, franchi).
Stati
- Sud Sudan
- Maroccu
- Algiria
- Libbia
- Egittu
- Sudan
- Mauritania
- Tunisia
- Ripùbbrica Dimucràtica Àrabba Sahrawi
Lingua e cultura
La pòpulazzioni di l'Africa dû nord sugnu li berberi chiamati Tamazgha o Tuareg. La lingua è lu berberu.
Ecunòmia
Ntô vintèsimu sèculu, l'Africa dû nord, doppu nu piriudu di diversi sèculi di dicadenza, s'affrancau dî paisi culunizzatura (Francia, Italia, Regnu Unitu) e accuminzau nu piriudu di sviluppu ecunòmicu e cummiriciali, grazzî n particulari ô pitroliu, in Libbia, ô gas in Algirìa, e ô turismu in Eggittu, n Tunisia e ô Maroccu.